Calea Grivitei colt cu strada Buzesti

Aveam treaba pe Calea Grivitei zilele trecute, dincolo de Gara de Nord. Intamplator aveam aparatul de fotografiat la mine. Nu intamplator am trecut prin intersectia cu strada Buzesti. Stiam ca aici se gaseste un loc rusinos pentru o capitala „europeana”, cum recomanda autoritatile Bucurestiul. Este vorba de o cladire pe colt, din care a ramas doar o „cochilie”.

Pentru multi altii, ca si pentru mine, cazul este unul arhicunoscut. Se incadreaza la categoria „negijenta criminala si interese imobiliare nebune”. M-am interesat un pic si am aflat cate ceva despre aceasta fosta cladire emblematica pentru Capitala. –>

Cladirea pe stil neoclasic francez, cu o cupola fantastica, dateaza de la 1885. A fost printre primele case mai „rasarite” construite in apropierea Pietei Matache Macelaru’, pana atunci populata cu mici pravalii adapostite de cocioabe. Ulterior, s-a inceput constructia si altor cladiri mai impozante in zona pe atunci foarte prospera.

Intr-un set de ilustrate din jurul anului 1900 care aveau ca scop promovarea Capitalei, intersectia Grivitei-Buzesti este reprezentata prin aceasta cladire, pe atunci un mic teatru. Calea Grivitei, fiind unul din bulevardele care duc catre Gara de Nord, era flancata de imobile frumoase. Strainii care mergeau la Gara sa ia trenul spre casa ramaneau intotdeauna placut impresionati de ceea ce vedeau pe fereastra tramvaiului.


La belle epoque.

Prin anii ’20-’30 ai secolului trecut, vis-a-vis de cladirea in cauza a fost ridicat un imobil in stil modernist, emblematic si el pentru locul respectiv. Aici isi aveau sediul o farmacie, un magazin de haine si o serie de alte pravalii.


Colaj de aici.

In interbelic, cladirea cu cupola a adapostit, pe langa deja obisnuitele pravalii, Clubul Partidului National Liberal. In imaginea de mai sus, ofer o dubla perspectiva. Anii ’30 vs. zilele noastre, cu aceeasi cladire a Garii de Nord in planul indepartat. Cat de mult se poate schimba un loc!

In anii celui de-al Doilea Razboi Mondial, cartierul Grivita a fost bombardat masiv datorita prezentei Atelierelor Grivita. Au fost inregistrate mari pagube atunci, dar incet-incet, zona si-a revenit.


Foto de aici.

Dupa 1947, in primii ani ai regimului comunist, intersectia Grivitei-Buzesti a ramas neschimbata. Doar oamenii se adresau unii altora cu „tovarase”, „domnule” fiind un apelativ ce se dorea a fi uitat.


Foto de aici.

Tramvaiele treceau in continuare prin fata cladirii ce acum adapostea libraria „I. L. Caragiale” si Cinematograful „Feroviar”.


Cladirea in anii ’70 (sus) si
in prezent (jos).

Desi parfumul interbelic disparuse demult, oamenii tot au stat la coada in fata cladirii pentru a pune mana pe un volum de Marin Preda (cartile lui se cumparau ca painea calda), ulterior devenit un paria al oranduirii socialiste. Mai sus este iarasi o paralela din aproximativ aceeasi perspectiva.

In anii ’70, Ceausescu a decis demolarea unei largi portiuni din Calea Grivitei, mai precis cea cuprinsa intre intersectia cu strada Buzesti si bulevardul Gheorghe Duca, la Gara de Nord. Astfel, frumoasele case care veneau in continuarea cinematografului pana inspre Hotelul „Grivita” (ramas in picioare), au disparut. In locul lor a ramas un maidan, un fel de „no man’s land”, care recent a inceput sa fie ocupat cu cladiri moderne.

Dupa cucerirea libertatii in glorioasa „Revolutie” din 1989, imobilul a cazut prada degradarii si neglijentei. Cu largul concurs al autoritatilor locale, fostul „Feroviar” se afla astazi nu numai in paragina, ci in pericol iminent de prabusire. Acoperis si cupola nu mai exista demult, nici ferestre. Tot ce a ramas este o fatada roasa. Toate acestea si din cauza unui incendiu suspect din 1990.

Pe locul de odinioara al pardoselii cresc astazi copaci si printre ruinele scarilor dorm oamenii strazii. Se vorbea la un moment dat ca fatada existenta va fi consolidata de o firma israeliana, urmand ca golul din interior sa fie umplut de un centru comercial modern, dupa reteta Casei Paucescu. Nu s-a materializat insa nimic si vechile ziduri stau sa cada peste trecatori. De aceea au fost imprejmuite cu un gard verde de tabla (pus de REBU), plin de afise cu manelisti.

Parerea mea este ca se asteapta prabusirea pentru a putea fi curatat locul si facuta acolo o cladire „ca lumea”. Ce naiba, doar terenul costa MULT. Si terenul conteaza in zilele noastre. Imobiliarele vor ajunge sa decimeze patrimoniul istoric si arhitectural al Bucurestiului in anii urmatori.

Colac peste pupaza, Primaria Capitalei are un proiect de largire a strazilor Buzesti, Berzei si Vasile Parvan pana la Dambovita. Se preconizeaza sa apara 2 benzi de circulatie de cate 3,5 m fiecare si linii de tramvai pe o lungime de 2 km. Cum se vor realiza toate acestea? Simplu! Mai demolam un sir de case, mai stergem un pic de istorie.

„Exista o serie de cladiri vechi care probabil vor fi demolate, dar pentru cele istorice luam in considerare mutarea lor cu ajutorul tehnologiilor avansate“, spune Gheorghe Udriste (foto sus), directorul Directiei de Transporturi din cadrul Primariei Capitalei. La SF-uri ne pricepem cu totii.

Nu este vina cladirilor ca s-a ajuns in situatia actuala. Nici cladirea de vis-a-vis de fostul cinematograf nu o duce prea bine, starea de degradare fiind avansata si acolo. Din fericire, la parter se gaseste Clubul Seniorilor din Sectorul 1, unde batranii se duc sa se distreze si sa-si faca de cap, probabil. Asadar nu va fi demolata curand.


Foto de aici.

Ramane de vazut in urmatorul rastimp ce se va petrece in aceasta intersectie aglomerata, ruinata, sufocanta, dar atat de istorica.

more at http://rezistenta.net

Published by

Raiden

Membru fondator, activează din 2007 în zona istoriei şi antropologiei bucureştene, explorării urbane şi fotografiei citadine. S-a opus mereu proiectelor aberante ale administrației bucureștene. Susține și conferințe despre București.

13 thoughts on “Calea Grivitei colt cu strada Buzesti”

  1. Casele de pe Berzei au fost candva frumoase,acum sunt insalubre,imposibil de locuit in ele.Am locuit 20 ani intr-un imobil si stiu cum este.Trebuie demolate.

  2. Orice casa poate fi salubrizata, recompartimentata ca sa poata fi utilizata dar pastrand fatada initiala, consolidata sau in cazuri extreme reconstruita identic. Daca ne respectam orasul, inaintasii si pe noi insine alegem una din aceste solutii. Chiar daca aceasta casa va cadea, sper, in semn de protest, sa nu se gaseasca arhitect care sa faca un alt proiect.

  3. Cei ce au o oarecare legatura cu domeniul urbanismului (caci acel proiect de demolare si largire a Buzestilor este mai intai de toate un proiect urbanistic) ar trebui sa stie prea bine ca interventia asupra arterei Buzesti nu este una aleatorie ori negandita in prealabil. Pentru a face lagatura intre N si S capitalei, pentru a descongestiona centrul orasului de la Piata Romana-Magheru-Piata Unirii, singura solutie viabila o reprezinta largirea uneia din arterele Calea Victoriei sau Buzesti. Trebuie luat astfel in considerare istoria locurilor, si anume importanta locala si sociala pentru Bucuresti a Caii Victoriei. In acest sens, Calea Buzesti are un caracter secundar ca viata urbana, si dublat de starea execrabila (structural) a constructiilor aflate de-a lungul ei, aceasta artera a fost aleasa pentru largire in detrimentul Caii Victoriei. Cladirile ce marginesc Buzestii fac parte dintr-o zona actual protejata arhitectural dar trebuie sa stiti ca aceasta zona cu case se extinde pana la Bulevradul Magheru. Mare parte din casele de pe Buzesti nu mai merita pastrate luand in considerare costurile de reabilitare/reinoire/restaurare (aceste actiuni fiind separate intre ele). Fiind atat de afectate si considerand ca aria protejata arhitectural nu va avea atat de mult de suferit prin pierderea unui nr. mic de constructii care nu mai puteau fi reabilitate, largirea Buzestilor are un mai mare efect pozitiv decat neplacerile create pentru unii locuitori. Prin comparatie, cladirile ce marginesc Calea Victoriei pot fi reabilitate cu costuri mult mai mici decat cele necesare pentru reabilitarea Buzestilor. Indiferent de solutia aleasa pentru o problema, vor fi si nemultumiti. Scopul este ca nr. nemultumitilor sa fie cat mai mic in comparatie cu avantajele solutiei. Aceste aspecte, pe care le-am prezentat, sunt doar cateva din observatiile cele mai importante si usor de inteles pentru toti, care s-au luat in considerare in realizarea acestui proiect urbanistic.

  4. Am citit articolul acum ceva timp.Ma gandeam in naivitatea mea ca , indiferent ce-o sa construiasca si cine, o sa-i oblige sa pastreze fatada. Am vazut pe net si macheta noului proiect. Asta cu aerisirea traficului mi se pare praf in ochi, cu mai multi sustinatori printre cei care folosesc masini ( ratb sau proprie) si stiu cum se circula in Bucuresti. Ma intreb daca macar au facut un scenariu in prealabil. Zona o cunosc destul de bine . Multi o vad doar insalubra, cu tigani, prostituate si demolarea pare singura solutie.
    Ma intreb daca a luat cineva atitudine? Nu cunosc. Doar niste proprietari nemultumiti de conditiile de expropriere pentru ca am inteles din alte postari ca si asta s-a facut la preturi diferite( probabil unii au fost mai pilosi).
    Ce spun arhitectii? Sau sunt doar niste mercenari care o sa ia peste 20 e/mp pt niste constructii care nu spun nimic? In schimb se etaleaza ca artisti. Nu mai vorbesc de contractele de constructie.Intuitia imi spune ca trebuia si oprescu sa asigure contracte sustinatorilor. Dar e doar o presupunere.
    Textele sunt tardive.
    Felicitari pentru articol.

  5. Anonim-deedee. Am un ” cult” al caselor .Fiecare casuta are personalitate , ascunde povesti de 2, 3 generatii. O vreme cand arhitectii puneau accent pe estetica, nu numai pe functionalitate . E ca si cum ai avea un stil unic de a te imbraca sau te duci si cumperi de la taraba haine in serie. Da , mai costisitor dar nici apartamentele nu sunt pentru oricine. MI-as dori o locuinta sociala ca pe vremuri !
    Indignarea mea e ca nu se pastreaza, se darama dar nu se construieste nimic frumos . Arhitecti trag 3 linii in autocad sau ce-or folosi, cat mai mult pe inaltime sa valorificam terenul ( pentru firmele care-si permit chirii in centru cel putin pentru sediu central), placheaza cu alucobond si mai fac un joc de culori pe la geamuri haotic, ca nu mai e la moda simetria (Victoriei, M.I.-ul de pe Stefan cel Mare). Cat despre blocurile de locuinte, putin mai lucrate la fatade ( nu mai sunt gri),noul trend open space ( renunti la pestele prajit, vreau sa zic ca in aria noastra inca se mai gateste) in schimb, cu apartamente la fel de meschine ca si cele comuniste ( financiar, abia ti le permiti si pe astea).
    Sau : ce cauta sectia 1 de politie pe Catargiu in formatul ala? Ce arhitect? Cand o prima conditie este studiul zonei si o arhitectura care sa se incadreze in peisaj ! Sau hotel duke in Romana? Si am intels ca acolo s-a omorat o casa.
    Nu sunt in domeniu dar stiti constructie pe care mai tarziu proprietarul sa fie mandru sa puna o placuta cu arhitect xulescu? Se contureaza un stil demn de istoria arhitecturii ? Se construieste ca pe la americani in anii 20 ( structura metalica si inaltime mai mica pt. ca nu permite terenul-piloti costisitori, seism) si in materie de locuinte, ca la francezii lui Corbusier. Probabil ca tiganii au un merit mai mare in a defini un stil caracteristic perioadei.
    Este o introducere pentru a-mi justifica strigatul mut vis-a-vis de demolarile recente si care urmeaza. Mi-am amintit ca la bustul din Piata Matache au lucrat recent.
    Inteleg nemultumirea in ceea ce priveste traficul din Bucuresti. Dar am constatat ca in fiecare masina se afla cel mai bun sofer .

  6. anonim, nu te supara dar sa iti dai cu parerea si sa ai prejudecati este f usor, ai cumva vreo diploma in arhitectura sau ceva asemanator macar? ai lucrat macar o ora intr-un birou de arhitectura sa vezi cum decurge treaba? sa vezi ca nu tine totul de 3 linii…cum crede lumea..sunt de acord cu tine ca fiecare cladire are personalitatea ei, dar crede-ma, un arhitect pune accent atat pe estetica, cat si pe functionalitate si fie ca iti vine sa crezi sau nu, tine cont si de valoarea istorica…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *