Bucurestii Ceausisti

Tovarasi,

Acum un an publicam un omagiu fierbinte. Cu inflacarat spirit revolutionar, perseverez in acest an pe un aspect punctual. Vizionarul nostru Conducator a dorit sa dea Bucurestilor un nou suflu, sa construiasca o capitala socialista mareata, care sa dainuie peste veacuri ca marturie a epocii celei mai glorioase din istoria Republicii, Epoca de Aur!

Cand stimatul nostru Tovaras ar fi implinit 91 de ani, propun o incursiune intr-o carte ce a aparut in 1984 la Editura Sport-Turism. BUCURESTI – Monografie trateaza istoria orasului si aspectele turistice, cu harti, imagini si citate din tov. Ceausescu. Este de prisos sa adaug ca textul va vorbi de la sine.

Imaginile insa sunt adaugate de mine, la fel si comentariile la poze si din final. Un aspect notabil este ca am mentinut grafia specifica epocii. Sa purcedem, asadar, intr-o calatorie plina de comunism si idealuri! –>

Calea Mosilor la Obor (sus) – vechile case au fost demolate.
Intersectia Mihai-Bravu cu Mosilor (jos), sistematizata. Casa din dreapta-jos nu mai exista.


In cadrul preocuparii permanente pentru definirea unei personalitati proprii intregului oras, un loc central este acordat principalei sale zone centrale polarizatoare, respectiv realizarii edificiilor si ansamblurilor urbanistice monumentale, cu o tratare arhitecturala deosebita, menite sa puna in relief elementele de esenta ale transformarilor innoitoare pe care le-a cunoscut si le va cunoaste Bucurestiul, constituindu-se in sugestive embleme ale maretiei si demnitatii noului destin al Capitalei si al patriei noastre socialiste.

In aceasta zona, vor fi ridicate edificiile impunatoare ale Casei Republicii si ale bulevardului Victoria Socialismului, ale caror lucrari au fost inaugurate de tovarasul Nicolae Ceausescu si tovarasa Elena Ceausescu la 25 iunie 1984, in anul celei de-a 40-a aniversari a Revolutiei de eliberare sociala si nationala, antifascista si antiimperialista de la 23 August 1944 si al celui de al XIII-lea Congres al partidului.

Casa Republicii, 1989 – pamantul inca era proaspat dupa demolarile masive din cartierul Uranus – Izvor – Dealul Arsenalului.


Marcind o etapa de cea mai mare insemnatate in actiunea de sistematizare si modernizare a Capitalei Romaniei Socialiste, Casa Republicii, bulevardul Victoria Socialismului, celelalte mari ansambluri si obiective edilitare de anvergura, initiate si concepute sub indrumarea directa si cu participarea nemijlocita a conducatorului partidului si statului nostru, fac parte din amplul program de innoire din temelii a unui vast perimetru urbanistic, cu un rol de prima insemnatate in configuratia viitoare a celui mai mare oras al tarii.

1984 – amplasamentul Pietei Constitutiei. O parte din strada Antim a disparut cu tot cu case, zidul exterior al Manastirii a fost partial demolat, iar Palatul Sinodal urma sa fie translat pentru a face loc blocurilor.


Opera arhitectonica monumentala, reprezentativa pentru cea mai luminoasa epoca din istoria tarii, aceasta mareata ctitorie, asemenea tuturor obiectivelor ce au modificat structural chipul patriei in decursul perioadei inaugurate de Congresul al IX-lea al partidului, poarta amprenta gindirii novatoare a tovarasului Nicolae Ceausescu, a viziunii sale cutezatoare, de larga perspectiva privind dezvoltarea, modernizarea si infrumusetarea primului oras al tarii, in vederea asezarii acestuia in rindul marilor metropole europene.

1989 – bulevardul Natiunile Unite in plina constructie, dupa demolarea vechilor imobile care-i stateau in cale. Dambovita fusese placata cu beton.


Constructia Casei Republicii si a bulevardului Victoria Socialismului, realizarea programului de sistematizare a unor mari cartiere in aceasta zona a Capitalei constituie obiective urbanistice de mari proportii, care vor conferi orasului o maretie demna de epoca pe care o strabate intreaga tara.

1989 – Casa Republicii vazuta din noua Cale 13 Septembrie, mai dreapta si mult mai anosta decat cea veche. Steagul RSR flutura in vant.


Casa Republicii, constructie monumentala ce va domina intregul ansamblu, va gazdui sediul Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, Consiliul de Stat si Guvernul Republicii Socialiste Romania.

Marea piata semicirculara dinspre fatada principala a cladirii va fi flancata de sediile unor ministere si institutii centrale.

August 1989, pe bulevardul Victoria Socialismului.


De aici, va porni spre Piata Unirii impresionantul bulevard Victoria Socialismului, de-a lungul caruia se vor inalta moderne constructii de locuinte si spatii comerciale, vor fi realizate ample si odihnitoare spatii verzi.

1985 (dr.) – Piata Unirii. Pe terenul viran s-au aflat Asezamintele Brancovenesti. Hala urma sa dispara si ea in scurt timp.
1989 (dr.) – opera de sistematizare e aproape completa. Piata Unirii e de nerecunoscut.

Piata Unirii va dobindi o infatisare noua, integrindu-se atit sub aspect urbanistic, cit si functional, in perspectiva unitara si armonioasa a marelui bulevard.

Piata Alba-Iulia, unde nu a mai apucat sa fie construit monumentul “Victoria Socialismului”, dar va fi construit in viitor Monumentul Unirii din 1918.


Acesta, traversind riul Dimbovita, a carui albie va fi amenajata spre a fi transformata intr-o sclipitoare oglinda de apa curata, se va incheia intr-o alta noua moderna piata, in mijlocul careia va fi inaltat monumentul “Victoria Socialismului”.

Calea Rahovei la Palatul Bragadiru. Pentru constructia Casei Academiei, au fost demolate pitorestile case negustoresti, imortalizate in fotografia din 1978 (medalion). Zona este pustie si abandonata in prezent.


Toate aceste ansambluri se incadreaza intr-un vast proiect urbanistic si edilitar, initiat de conducatorul partidului si statului, proiect care va contribui determinant la remodelarea unor importante zone centrale ale orasului in structuri cu functionalitati multiple, cu trasaturi estetice si urbanistice distincte, emblematice pentru devenirile spectaculoase pe care le va cunoaste Capitala.

Bulevardul Libertatii, pe vremea cand era inca pavat cu dale.


Printre altele, acest proiect are in vedere realizarea unor noi artere magistrale in zonele adiacente, a unor ansambluri de locuinte si a unor obiective social-culturale de interes major, amplasate astfel, incat sa se integreze armonios in coordonatele viitoare ale centrului Capitalei.

Pe macheta Casei Poporului, arh. Anca Petrescu primeste indicatii pretioase de la Elena Ceausescu, in anii ’80 (sus). Dupa 1989 (jos), aceeasi Anca Petrescu se mandreste cu “copilul” sau.


Casa Republicii si bulevardul Victoria Socialismului se vor inscrie printre cele mai de seama ctitorii ale epocii noastre, marturie peste timp a muncii pasnice a unui popor liber, stapin pe destinul sau, constructor eroic al socialismului si comunismului.

Exemplu de distrugere. Linistita si pitoreasca strada Arionoaiei din cartierul Uranus, fotografiata in anul 1980. Strada in panta facea legatura intre strada Uranus si strada Antim. Strada Arionoaiei avea sa fie rasa de pe fata pamantului in cativa ani.

O harta incredibila atasata cartii mai sus mentionate. Absolut fantastic este faptul cum intreaga zona Unirii – Dealul Mihai-Voda – Dealul Arsenalului este stearsa de pe harta! Va las sa contemplati. Harta este insa mincinoasa, deoarece demolarile aveau sa se extinda si inspre strada Cauzasi si vechiul IML, si inspre biserica Sfanta Vineri si zona Calea Vacaresti – Calea Dudesti, etc.

more at http://rezistenta.net

Published by

Raiden

Membru fondator, activează din 2007 în zona istoriei şi antropologiei bucureştene, explorării urbane şi fotografiei citadine. S-a opus mereu proiectelor aberante ale administrației bucureștene. Susține și conferințe despre București.

36 thoughts on “Bucurestii Ceausisti”

  1. Felicitari, ma lasa masca textul insa nu ma mira.

    Harta nu e mincinoasa, insa la acea data cam in perimetrul acela trebuiau sa se limiteze demolarile. Extinderea a venit dupa ce tovarasu’ a amplasat balize in lungul bulevardului si a cerut sa fie prelungit pana nu se mai vad (Gh. Leahu – Arhitect in epoca de aur)

  2. stiti cear fi super tare… daca cineva ar pune mana pe planurile de dezvoltare urbana ale Bucurestiului, sa ne delectam cu un posibil Bucuresti in viziunea arhitectilor din acea perioada!
    Pana unde ar fi mers cu demolarile si.. cat de mari ar fi fost noile piete?samdp!

  3. Salut din nou, Alex. Da, chiar ar fi interesant, dar cine se preocupa de asa ceva? Oprescu?? :))
    Mai curge multa apa pe Dambovita regularizata de Ceausescu pana ne trezim.

  4. @ Loredana – Planurile erau urmatoarele (dupa arhitectul lui Ceausescu, C. Rogulski):

    1) In 1990, demolarea Palatului Justitiei si punerea in locul lui ori a unui bloc tip “Optinova” (cel de langa, care acopera biserica Domnita Balasa) ori reconstruirea lui in stil socialist.

    2) Pt cincinalul 1990-1995, se prevedea ori mutarea Garii de Nord si schimbarea functiunii actualei cladiri, ori demolarea ei si reconstructia Garii altundeva.

    3) (nu sunt 100% sigur) – trebuia sistematizat si malul drept al Dambovitei, de la Unirii la Natiunile Unite si poate chiar pana inspre Izvor, adica Centrul Istoric trebuia ras si sa fie plasate acolo blocuri, ramanand in picioare doar edificiile masive (BNR, etc.) – din nou, astea sunt doar zvonuri.

  5. Raiden, tot la bursa zvonurilor se zicea ca de fapt vroia sa scrie “epoca de aur” cu blocuri. Bine ca n-a mai apucat.

  6. Nu stiam ca vroia sa scrie cu blocuri, dar mi se pare putin probabil. Mai degraba se dorea raderea oricarei amintiri a vremurilor bune, se dorea un Phenian autohton.

  7. Eu am fotografiat in 1980 strada Arionoaiei, unde mi-am petrecut copilaria fericita. Fotografia este luata de linga casa unde am stat pina in 1961, cind am parasit Romania. Mai am inca citeva poze din cartier. Pacat ca nestiind atunci ca totul va pieri, n-am facut mii de poze. Cartierul s-a pierdut, impreuna cu copilaria mea..pe care acum o mai caut…

  8. @ Anonim – vreti sa spuneti ca poza din articol e facuta de Dvs.?
    Ati avea cum sa scanati restul pozelor? Chiar ma intereseaza imagini din cartierul demolat. Puneti watermark, daca doriti.

  9. Draga Raiden,
    Pozele mele sunt publice, doresc sa le vada cit mai multi oameni, care au stat in cartier, sau care nici nu l-au cunoscut. Le poti gasi pe webshots.com, daca cauti numele de utilizator danrep.
    Poate ai stat cindva prin apropiere?

  10. Eu am locuit la bunici pe strada Dr Nicolae Clinciu care facea legatura intre Str Ion Creanga si 13 Septembrie. Imi amintesc cu nostalgie de toata aceasta zona superba. Pacat ca n-au mai ramas foarte multe poze cu cartierul din acea perioada. Am vazut fotografiile lui danrep de la webshots, cred ca sunt singurele cu zona respectiva disponibile pe net. Ii multumesc in caz ca citeste acest comentariu.

  11. @ Anonim (danrep) – Da, poza de acolo o am. Foarte bine ca le-ati uploadat, memoria colectiva e din ce in ce mai slaba la romani. Chiar caut niste poze cu Arsenalul Armatei si acea poarta neo-gotica, din cate am inteles, arata impresionant.
    Nu am locuit in cartierul Uranus-Izvor, din pacate.

    @ Anonim (recomandare DV) – Apar mai multe poze din acel set pe blog, pentru ca e o sursa importanta de ilustrare a unor materiale de aici. Oricum dl. Vartanian a facut ceva extraordinar, dand acces la aceste poze.

  12. M-au impresionat pozele zonei demolate cu toate ca nu am cunoscuto.Eu am locuit in apropierea stradei Izvor, pe strada Puisor.As dori sa gasesc fotografii a strazi sau a strandului si parcului Bragadiriu, ori a topografiei armatei de pe strada Izvor,a stadionul Republicii,sau insasi strada Izvor, calea ferata care ducea la depozitul de lemne,fabrica Tricotajul Rosu.
    Rachel

  13. buna ziua, am reusit sa gasesc in fine aceswt blog, felicitari, eu m=am nascut si am copikarit in cart. uranus pe straca schitul naicilor langa biserica la nr 25, biserica era la nr. 23, am trait acolo timp de 22 d e aniintre 1958 si 1980 cand buldozerele ceausiste ne-au luat tot. copilaria fericita, adolescenta extraordinara, si in primul rand locul acela despre care se poate spune ca a fost fermecat. am gasit cateva poze de atunci, dar vorba lui raiden, cine isi inchipuia ca acel loc va diparea, voi posta pozle, incercand sa mai adun de pe la prietenii cu care am copilarit si altele. multa sanatate, doru georgescu

  14. @ doru georgescu – puteti trimite pozele, daca doriti, sau link catre site-ul unde le veti uploada, pe adresa:

    rezistenta[punct]urbana[at]gmail[punct]com

  15. Vad ca bucata de strada a mea (11 iunie) figura ca stearsa. In decembrie 89 stateam cu mobila stransa si hainele in saci de plastic, asteptand sa ne demoleze. Toata copilaria mi-am petrecut-o printre demolari. Am fost un fel de aurolac cu jumatate de norma….

  16. @ Anonim – ti-as fi raspuns cu niste informatii legate de ceea ce trebuia sa devina str. 11 Iunie dupa demolari, dar te semnezi mai intai si discutam dupa. Mersi.

  17. tare teama imi e ca daca nu se construia ce s-a contruit, acum ne-am fi plimbat cu limuzinele pe ulicioare. food for thought. 😉

  18. @ tibi – nu cred. Un oras modernizat decent, cu distrugeri minime, se putea obtine usor.

    In alte orase comparabile cu Bucurestii in ce priveste marimea traficul, nu s-au taiat bulevarde de tip nord-coreean si se poate circula relativ decent. Teoria ta pica, asadar.

    Ma enerveaza afirmatii de genul “demolarile erau un rau necesar, dar acum ne e bine”. Total gresit.

  19. Ceea ce am vrut sa spun e ca ‘democratia’ nu ar fi reusit sa aduca orasul asta in secolul 21 niciodata. Vezi Bucuresti dupa 20 de ani.
    Iar sacrifiicile arhitecturale care s-au facut din megalomanie si ratiuni financiare nu au scuza, dar…

  20. @ tibi – de-aia folosesc un imperfect echivalent cu un conditional: “se putea obtine”.

    Situatia actuala este cum spui tu, iar o cale sigura spre o revenire la normqal ar fi fost o alegere diferita in 1990, dar e alta discutie.

  21. concluzia e simpla-centrul actual(zona unirii,izvor) nu are nici o legatura cu vechiul ,nu e la locul lui, nu are istorie,diversitate,farmec.Dar acestea nu sunt reprezentative pentru constructiile comuniste, socialiste(…). Din ce am auzit aveau un “masterplan” si pentu centrul vechi.Bine ca a venit revolutia 🙁 pentru ca gaia ne manca.

  22. Ce reprezinta macheta alba ? E cumva planul final al “Casei Poporului” ? Am citit multe articole in care se spune ca C.P. este una neterminata, asa ca am cautat fara succes planul ei, ptr. ca-s curios de cum ar fi aratat daca ar fi fost lucrarile finalizate. otonis

  23. Bunica mea a locuit pe Arionoaiei la nr 51 pana cand au demolat zona… desi eram mic imi amintesc curtea cu cismea, nisiparul din spatele casei unde avea o gradina cu piersici, pisicile ce dormeau in skoda stricata a unchiului Stefan, copii vecinei Adela Alexe cu care ma jucam…

  24. Oameni buni,buna seara!La inceput m-a facut curios numele de”strada Bazaca”,apoi cautand pe net ceva lamuriri,am gasit aceasta uluitoare arhiva a unor locuri ce din pacate acum nu mai exista…In zilele cand a inceput dementa demolare a unor strazi din jurul cartierului meu,nu aveam mai mult de 12-15 ani si nu prea stiam eu ce inseamna asta.Mentionez ca ma numesc Valentin,sunt nascut pe 30.04.1968 in Bucuresti(pe fosta magistrala N-S,actuala Dimitrie Cantemir).Am o mare rugaminte:daca are cineva poze cu vechea magistrala sau cu blv.Marasesti ii raman profund indatorat daca le publica sau mi le trimite pe valentin_zigaru@yahoo.com Va multumesc din suflet si iertati-ma pt.indrazneala avuta…

  25. Dle. Zigaru,

    Va multumesc pentru comentariu si va invit sa comentati de fiecare data cand aveti ceva de zis, la oricare din articolele mele.

    Daca o sa cautati prin arhiva blogului, o sa descoperiti mult mai multe articole interesante, despre orasul vechi, distrus de Ceausescu. Imagini, harti, diagrame – toate sunt aici pentru a explica situatia anterioara.

  26. Sunt foarte mindru de orasul meu asa cum a fost si asa cum este dar lucrurile mergeau mai bine cindva acum arata si mai bine eu dupa 10 ani lam revazut mia lasat o trista impresie care nas mai dori sa o am dar ramine tot bucurestiul meu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *