Podul Mihai-Voda

Dupa Podul Eroilor, continuu astazi cu povestea unui alt pod celebru peste Dambovita. De data aceasta, este vorba insa de unul disparut si niciodata refacut. Podul Mihai-Voda se gasea exact unde strada Mihai-Voda coboara in Splaiul Independentei. Facea legatura cu celalalt mal, unde se afla celebrul cartier Uranus-Izvor, ras de pe fata pamantului la ordinul dictatorului Ceausescu. Povestea podului Mihai-Voda este si ea asemanatoare: –>

La plimbare pe malul Dambovitei, la inceput de secol 20, la podul Mihai-Voda. Vedere inspre Piata Senatului (Natiunile Unite), in stanga se vede cupola CEC.


Dupa prima regularizare a Dambovitei, din vremea Regelui Carol I, malurile raului au devenit un loc destul de agreabil pentru promenada. Desigur, nu puteau concura cu Calea Victoriei, cea mai importanta artera bucuresteana la acea data.
Cum am mai spus, vechile poduri peste Dambovita erau ceva mai cochete, chiar daca mai mici, decat cele din prezent. Podul Mihai-Voda facea legatura intre mahalaua Gorganilor si zona Dealului Arsenalului (zis si Spirii, zis si Uranus).

Strada Arhivelor nr. 2 – poarta Manastirii Mihai-Voda, Arhivele Statului in anii ’70-’80, nu cu mult inainte de demolare.


Acesta, cladit din piatra, si-a mentinut numele si rolul si dupa venirea comunistilor la putere: facea legatura cu dealul Arhivelor, un damb pe care se gasea complexul Manastirii Mihai-Voda, ctitorita de Mihai Viteazu la 1594. In secolul 19, aici s-a stabilit sediul Arhivelor Statului, iar strada care trecea prin fata intrarii in curtea interioara a Manastirii a primit denumirea de strada Arhivelor (astazi disparuta).

Tramvaiul traverseaza podul Mihai-Voda, anul 1958.


Este greu de imaginat pentru bucurestenii contemporani cum arata zona acum 30, 40 sau 50 de ani, pentru ca s-au schimbat foarte multe in amenajarea teritoriului. De la acest pod incepea si celebra strada Izvor, unde in anii ’30, la nr. 2, s-a construit un bloc interbelic emblematic pentru stilul modernist (bloc demolat).

Tramvai pe podul Mihai-Voda, 1961.


Dambovita isi mentinea inca malurile ierboase, iar de la podul Mihai-Voda, se putea vedea acoperisul in forma de turn al Ligii Culturale (Teatrul Bulandra) de la Podul Uranus (Izvor).

Cladire noua la Podul Mihai-Voda.


In anii ’60, in perimetrul dintre strada Mihai-Voda si Splaiul Independentei s-a construit un bloc stalinist oribil care a stricat pur si simplu panorama inspre Piata Operetei (Natiunile Unite). Vederea de la inceputul secolului 20, cu spatele Palatului CEC, avea sa devina doar o amintire.


In harta atasata Ghidului Bucurestilor din anul 1963 se poate observa dimensiunea perimetrului „curatat” de Ceausescu si pe locul caruia sunt astazi Parcul Izvor si Casa Poporului. Majoritatea stradutelor pitoresti din sudul Dambovitei a disparut sub lama buldozerelor, in anii ’80.

Vedere spre Teatrul Bulandra in 1965, de pe podul Mihai-Voda.


Celebrul bloc din str. Izvor nr. 2, alaturi de casele care bordau malul Dambovitei pe acea parte, au disparut fara urma, alaturi de alte monumente importante din zona: Arsenalul Armatei, Muzeul Militar, stadionul ANEF (Republicii), Sfatul Popular al Raionului N. Balcescu, Teatrul de Opereta (fost „Regina Maria”), Cazarma Veche, Curtea Arsa (prima curte voevodala), biserica Spirea Veche, biserica Alba-Postavari, etc.

Tramvai pe “noul” pod Mihai-Voda, sfarsitul anilor ’70. Pe fundal, Primaria Capitalei si unitatea de pompieri (foto de aici).


Tot pe podul Mihai-Voda, anii ’70-’80.


Dupa 1977, podul de piatra de la Mihai-Voda a disparut, adica s-a naruit pentru ca probabil era prea subrezit. Lucrarile la statia de metrou “Izvor” au contribuit si ele la acest lucru. Podul s-a transformat intr-o pasarela banala din lemn, cu pietonii ingramaditi pe margine si mergand pe scanduri pentru a-l traversa.

Tramvaiul traverseaza podul Mihai-Voda, acum cu un nou aspect.


Tramvaiul se indreapta spre podul Mihai-Voda, vedere de peste Dambovita (foto de aici).


Tot pentru bucurestenii de astazi, este imposibil sa-si imagineze cum mergea tramvaiul pe Splai, cum traversa Dambovita si cum urca dealul. Mai ales malurile cu vegetatie ale raului sunt greu de vizualizat astazi. In zilele noastre, Dambovita este doar un canal colector cu o albie de beton absolut anosta si cu putine poduri, si acelea banale. Podul provizoriu de la Mihai-Voda a durat numai cat s-a sistematizat zona si s-a placat Dambovita.

In 1985, s-a decis ca Manastirea Mihai-Voda trebuie demolata pentru a nu stirbi maretia viitoarei Case a Republicii. Chiliile, anexele si zidurile, in principiu sediul Arhivelor Statului, au fost demolate. In urma unor proteste, s-a decis ca doar biserica si turla sa fie salvate, insa mutate in spatele unor blocuri nou-construite. Astfel, ctitoria lui Mihai Viteazu a fost coborata si mutata de pe dealul ales de voevod pentru ridicarea ei. Mutarea s-a produs din strada Arhivelor (care a fost distrusa) in strada Sapientei, din care a ramas doar o mica parte, restul fiind sub blocuri si sub Parcul Izvor.

Zona Mihai-Voda in prezent. Linia rosie marcheaza cu aproximatie locul podului. Biserica fostei manastiri se gaseste intre blocurile de peste Dambovita.


Odata cu disparitia cartierului Uranus-Izvor si a Manastirii Mihai-Voda, s-a considerat ca podul Mihai-Voda nu mai era necesar, asa ca dupa opera de recanalizare a Dambovitei, el nu a mai fost refacut, ramanand astazi doar o amintire.

Principalele strazi din zona podului Mihai-Voda, asa cum ar fi aratat astazi daca ar mai fi existat vechea configuratie. Linia rosie marcheaza podul.


In ce priveste zona inconjuratoare a podului Mihai-Voda si a Manastirii, ce se afla in sudul Dambovitei a fost demolat si nivelat. Strazile care serpuiau in panta, pavate cu piatra cubica, gradinile cu gard viu, casele belle-epoque, toate au disparut. Nu-i bai, ca astazi ne putem plimba pe acolo prin Parcul Izvor, un parc plictisitor, fara personalitate.
Pe aceasta imagine din satelit am incercat sa reproduc reteaua principala de strazi. Astfel, se poate vedea cum strada Mihai-Voda se continua si in partea cealalta a Dambovitei, strada Izvor incepea de langa podul Mihai-Voda, strada Sapientei traversa actualul bulevard al Libertatii, iar strada Uranus incepea de la podul Uranus (Izvor) si traversa actualul Parc Izvor.

Este foarte important a mentine vie memoria distrugerilor ireversibile produse de regimul Ceausescu, deoarece ele constituie premisele distrugerii selective de astazi in Capitala. In anii ’80, am invatat ca istoria poate fi stearsa si in realitate, nu numai din cartile de istorie. Se pare ca dupa acest principiu se ghideaza si „dezvoltatorii imobiliari” de astazi. Ca o propunere, nu cred ca ar strica refacerea podului Mihai-Voda, chiar si numai in scop strict pietonal. Ar fi o reparatie istorica importanta.

UPDATE (martie 2010)Popescu a raspuns “cererii” mele din finalul articolului si a propus un nou Pod Mihai-Voda!

more at http://rezistenta.net

Published by

Raiden

Membru fondator, activează din 2007 în zona istoriei şi antropologiei bucureştene, explorării urbane şi fotografiei citadine. S-a opus mereu proiectelor aberante ale administrației bucureștene. Susține și conferințe despre București.

21 thoughts on “Podul Mihai-Voda”

  1. Imi aduc-aminte de podul acela provizoriu; eram copil si-mi era frica sa trec pe el!
    Refacera podului, fie ca si pasarela, ar fi folositoare; cu siguranta s-ar gasi voci care sa spuna ca e prea scump; ca nu merita; c-ar trebui sa montezi si semafoare (se circula-n viteza cind e posibil pe-acolo!). Eu de sute de ori mi-as fi dorit sa traversez Dimbovita pe-acolo, ca sa nu ocolesc pe la Izvor/Opereta.

  2. Daca te uiti pe poza din satelit, o sa vezi ca mai sus de Natiunile Unite, acolo unde se schimba nivelul apei si se ingusteaza albia Dambovitei, este un pod pietonal. Din acestea sunt mai multe de-a lungul albiei raului.

    Ideea e ca nu s-au instalat treceri de pietoni la fiecare din aceste “pasarele”, considerandu-se ca pietonii se vor plimba mai departe pe mal sau vor treversa neregulamentar.

  3. Poate ar fi o idee buna din punct de vedere functional nu estetic sa se acopere parti din Dambovita acolo unde circulatia este mai intensa. Cred ca am mai intrebat, dece s-a decopertat pana la urma sectorul din fata Palatului de Justitie?

  4. @ brebe85 – nu, podul original a disparut undeva la finalul anilor ’60 si inceputul anilor ’70. Posibil sa se fi dezintegrat de la uzura.

    @ Andrei C. – daca citesti articolul depre Palatul Justitiei, o sa vezi ca abordez tema acolo. Acel sector a fost decopertat pentru ca se dorea transformarea Dambovitei intr-o “oglinda sclipitoare de apa curata”. Le-a reusit, nu??

  5. Pasarele pietonale mai sint in Regie (2), in Cotroceni, inainte si dupa Timpuri Noi. Imi mai aduc-aminte si de platformele care se instalau iarna pe maluri, de pe care se arunca-n apa zapada din camioanele salubritatii. Chiar n-am gasit vreo fotografie cu ele.
    In alta ordine de idei, MSN Live Maps au o vedere aeriana splendida si de detaliu (in Bird’s eye).

  6. Ascultati aici. “Podul de piatra s-aaa daramat”… dupa cutemur cand a inceput lucrul la statia de metrou Izvor (probabil era subrezit). S-a facut apoi unul de lemn care a durat pe toata perioada demolarilor din zona pana cand s-a betonat Dambovita. Ultimile poze “de epoca” sunt facute la inceputul anilor 80 (79-82-83). Ai auzit Raiden? Nu-s din anii 60. Mai ales cea color care are un tramvai ce a circulat in anii 80.

  7. Tramvaiul din poza color (Tatra) a aparut in Bucuresti prin ’73-’75. In spatele lui insa se vede un autobuz Roman 117 (articulat) – astea au inceput sa circule prin ’79-’80.

  8. Aoleu ce ati sarit… mi-am dat si eu cu presupusul! :))
    Multumesc radu Oltean si cirnel pt lamuriri, chiar vroiam sa intreb pe cineva care se pricepe la transport in comun, ca asa se pot data mai exact pozele.

    Am modificat corespunzator in articol. Daca mai e ceva, nu ezitati sa spuneti.

    @ brebe85 – se pare ca aveai dreptate pana la urma.

  9. Salut. Nu am gasit alta metoda sa te contactez. Voiam sa te intreb ceva in legatura cu harta aceea din 1963. Poti te rog sa imi dai un mail cu un semn?
    Multumesc,
    Alex

  10. @ alexandrud – Nu am cum sa-ti dau mail, din moment ce nu mi-ai lasat niciunul.

    Cu contactul e f usor, avem sectiune de “Contact” unde gasesti toate modalitatile prin care poti face acest lucru.

  11. Update Podul Mihai Voda:

    Extras dintr-un document legat de metroul bucurestean: in 1975 au inceput lucrarile pregatitoare pentru magistrala de metrou si au constat in mai multe lucruri printre care daramarea podului Mihai Voda si inlocuirea acestuia “provizoriu” cu un pod pe piloti de lemn si grinzi metalice pentru tramvaie si circulatie pietonala.

    Probabil ca dupa terminarea metroului pe tronsonul respectiv in 79 s-au gandit ca nu mai are sens sa-l reconstruiasca daca tot incepe “Amenajarea Complexa a raului Dambovita”

  12. Oare mai pot fi refacute macar o parte din cladirile demolate?
    ce a fost demolat din manastirea mihai voda,ce a fost demolat de la domnita balasa, palatul artelor di parcul carol ,palatul sturza ,teatrul liric

  13. Sigur ca ar putea fi refacute, macar pe alte amplasamente daca cel initial e ocupat, dar e interesat cineva?

    Palatul Artelor a ars in 1938, Palatul Sturdza a fost demolat inainte de 1948 (lua fatza noului Palat Victoria), iar Teatrul Liric a fost bombardat in razboi si demolat ulterior.

  14. Felicitări pentru blog și pentru articolele referitoare la vechii București! Aș vrea să cred că cei mai tineri au curiozitatea de a le citi și pasiunea de a descoperi straturile urbane dintr-un oraș din ce în ce mai neprietenos.

  15. Raiden, mai sus sunt doua legende sub fotografii care indica, in paranteze, “foto de aici”. Sursele au disparut si aceste note duc la Internet black holes cu raspunsuri precum “Bad Getway” or “Not Found”.

    Numai ca sa stii. Si deasemenea, ca sa stii ca cineva inca citeste ce ai scris acum trei ani…

  16. @ Doru M. – Multumesc de notificare, dar nu am ce sa-i fac, acelea erau sursele originale…
    Ma bucur si mai mult ca acest articol inca e citit 🙂

  17. < <>>

    Pe mine puteti conta (sunt si “abonat”), iar link-uri la multe din articole sunt trimise de mine mai departe, altor bucuresteni prieteni si cunostinte.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *