Podul Izvor


Poate cel mai faimos pod peste Dambovita din prezent, podul Izvor leaga zona aglomerata bd. Regina Elisabeta – bd. Schitu Magureanu de o zona mult mai aerisita si mai pasnica, reprezentata de Parcul Izvor. Nimic mai frumos.

Cu toate acestea, acum 30 de ani, de exemplu, lucrurile stateau cu totul altfel. Podul Izvor avea alt aspect, dar mai important, facea trecerea (alaturi de disparutul pod Mihai-Voda) din centrul orasului inspre frumosul cartier Uranus-Izvor, demolat integral in anii ’80. Podul Isvor (sic) este consfintit de o harta de la 1900 (scanata si pusa pe net de Alex Galmeanu), alaturi de alte poduri, precum Ferdinand (Eroilor), Operei (Piata Victor Babes), Hasdeu, Mihai-Voda, Senatului (Natiunile Unite), Rahova, Halelor (Unirii), Serban-Voda, etc. Dupa prima regularizare a Dambovitei, de la finele secolului 19, in locul vechilor poduri de lemn au fost construite altele, mai frumoase si din piatra. Multe din ele erau traversate de tramvai.

In “Monitorul Comunal al Comunei Bucuresci”, in anul 1898, se redenumea oficial “podul de la Schitu Magureanu” in Podul Mihail Kogalniceanu. Denumirea insa nu a “prins”, Isvor ramanand preferata bucurestenilor.

De la Podul Isvor (cunoscut mai apoi ca Podul Uranus) pornea celebra strada Uranus, care traversa dealul omonim si se oprea in Calea Rahovei. Dupa trasarea corespunzatoarea a arterei, aceasta se intersecta, pe rand, cu strada Isvor, strada Sapientei si cu unul din capetele strazii Mihai-Voda.

In 1926, la Podul Uranus, in unghiul format de bd. Schitu Magureanu si Calea Plevnei, a fost inaugurat Palatul Ligii Culturale pentru Unitatea Tuturor Romanilor, o cladire-unicat in Bucuresti, cu o turla emblematica. Astazi, aici se afla Teatrul Lucia Surdza-Bulandra. Despre aceasta cladire a scris Lucian Vasile, aici.

Vis-a-vis de Liga Culturala a aparut, tot in anii ’20, un camin studentesc al Facultatii de Medicina, in continuarea imobilului art-deco Tinerimea Romana (bd. Schitu Magureanu colt cu str. Gutenberg).

Ansambul superb de la Podul Uranus putea fi admirat mai de departe din disparuta Piata a Arhivelor. In acest loc intorceau tramvaiele si se putea urca apoi, pe panta inverzita, in Dealul Mihai-Voda (Dealul Arhivelor), in varful caruia se gasea manastirea cu acelasi nume. In Piata Arhivelor se gasea si bustul lui Dimitrie Onciul, mutat la demolari in bd. Regina Elisabeta.

Chiliile Manastirii Mihai-Voda gazduiau Arhivele Statului. Tot ansamblul a fost demolat de Ceausescu in anii ’80, pentru a nu „lua fata” Casei Republicii si Centrului Civic. Biserica Manastirii si Clopotnita au fost translate in strada Sapientei si inchise in spatele unui bloc masiv de pe actualul bulevard al Libertatii. Din Piata Arhivelor (Uranus intersectie cu Izvor), manastirea parea o adevarata citadela.

Pe imaginea din avion de mai sus (1927), tot ce este sub linia rosie (Splaiul Independentei) a fost ras de pe fata pamantului, inclusiv Arsenalul Armatei (baracile multiple de pe str. Uranus).

adrian-muresan-izvor-1979-7La intersectia strazilor Mihai-Voda si Uranus, pe colt, se gasea scoala Romanescu (foto de aici), un edificu masiv in stil neoromanesc datand din primele ddecenii ale secolului 20.

O imagine din anii ’20 cu podul Uranus si caminul studentesc arata rafinamentul cu care era construit vechiul pod. In balustrade existau elemente prezente si la Ateneul Roman, iar bolta reprezentata de un singur arc definea o forma simpla, dar incadrata de cele doua cercuri laterale.

In anii ’30, odata cu propagarea curentului modernist, langa Liga Culturala a aparut un bloc. Cu siguranta, vederea inspre cartierul astazi disparut facea noul imobil unul foarte ravnit, cum era si cazul celui construit pe Izvor la nr. 2, imediat cum se intra de pe Splai pe aceasta strada.

La nivelul anului 1947, zona era neschimbata. Strada Izvor, pornind de la podul Mihai-Voda, dubla Splaiul pana la intersectia cu Uranus, dupa care cotea si urca panta spre Calea 13 Septembrie.

O fotografie din anul 1956 arata tramvaiele mergand pe vechiul lor traseu. Schimbarea regimului politic nu adusese modificari majore in zona.

Pana in anul 1963, se redenumise insa strada Uranus, intre pod si intersectia cu Mihai-Voda. Bulevardul 1907, in amintirea rascoalei taranesti „inabusite de odioasa monarhie si de burghezo-mosierime”, a determinat, cel mai probabil, schimbarea denumirii podului in „Izvor”.

Anii ’60 au adus schimbari in randul tipurilor de tramvaie, care inca traversau podul si urcau dealul, sau intorceau la Piata Arhivelor. O fotografie luata de pe acoperisul Teatrului Bulandra ilustreaza linistea traficului bucurestean intr-o zi normala, atunci.

O comparatie din satelit a zonei podului Izvor intre anii 1970 si 1999 arata dimensiunea reala a distrugerilor ceausiste in acest cartier. Practic, din perimetrul cuprins intre strada B. P. Hasdeu si actualul bulevard al Libertatii, nu a mai ramas in picioare nimic. Astazi, aici se intinde anostul Parc Izvor. Cu verde este figurata str. Izvor, cu galben – str. Uranus, cu rosu – Piata Kogalniceanu, iar cu albastru – un reper, Liceul Lazar.

Pe planul cadastral al Capitalei din anii ’80, chiar inainte de demolari, se vede ca podul Mihai-Voda fusese dublat, iar strada Izvor practic incepea acum de la al doilea pod, tramvaiul luand-o pe acolo. Presupun ca este vorba de acel pod improvizat, pe durata constructiei metroului.

Si mai socanta este harta atasata ghidului Bucurestilor din 1984. Dupa ce ca intregul deal al Arsenalului este sters si in locul lui scrie „Zona in curs de amenajare – ansamblurile noului centru politico-administrativ”, se observa cu stupoare ca podul Izvor nici macar nu mai era in plan sa fie refacut! Restul podurilor, inclusiv Mihai-Voda si surogatul, inca mai erau definite.


Nu am aflat cum s-a decis pana la urma refacerea podului Izvor. Cert este ca a fost refacut in acelasi stil monoton ca restul podurilor. Aceleasi balustrade, aceleasi felinare, aceleasi arce banale.

O fotografie din 1989 arata oamenii debusolati in preajma podului si a noului Parc Izvor, pe locul unde odinioara erau case, biserici si monumente de tot felul. Pe fundal se ridica amenintatoare Casa Republicii.

Foto, de aici.

Podul Izvor actual surprinde doar prin perspectiva oferita de partea cu Teatrul Bulandra si caminul de studenti. Pe partea opusa, este Parcul Izvor, inutil in conditiile in care suprafata e deja „aerisita” de Piata Constitutiei si imprejurimile Palatului Parlamentului. Pe deasupra, in apropiere mai este si Gradina Cismigiu. Recent, in Parcul Izvor au fost definite aleile si s-au pus banci. Copacii de aici sunt toti subtiri pentru ca nu au fost plantati demult. Parcul este folosit pentru diverse manifestari: mitinguri si pomeni electorale, concerte, etc.

Un exercitiu de imaginatie ne permite sa vedem cum ar arata vechea structura a strazilor, suprapusa peste cea actuala.

Nu in ultimul rand, o imagine din satelit arata ca una din aleile Parcului Izvor urmeaza, involuntar sau nu, vechiul traseu al strazii Izvor (figurata cu verde). Strada Uranus – cu galben. Cu albastru este marcat amplasamentul aproximativ al Manastirii Mihai-Voda.

Zona Izvor, cu Piata Arhivelor, manastirea si stradutele care au disparut, era un exponent al Bucurestilor adevarati, construiti strat cu strat. Casele de inceput de secol 20, care imitau la scara mai mica arhitectura vestica, dar si cele mai vechi, dadeau cartierului un parfum din care astazi nu se mai simte nimic. Va doresc plimbare placuta prin parc, insa nu uitati ca probabil calcati prin curtile si sufrageriile unor oameni.

Published by

Raiden

Membru fondator, activează din 2007 în zona istoriei şi antropologiei bucureştene, explorării urbane şi fotografiei citadine. S-a opus mereu proiectelor aberante ale administrației bucureștene. Susține și conferințe despre București.

40 thoughts on “Podul Izvor”

  1. Felicitări, încă o dată! Judecând după ora publicării, nu prea dormi noaptea.

    Foto din 1927 este spectaculoasă, nu am văzut niciodată perspectiva aceasta asupra Dealului Arsenalului. Se pare că după cutremurul din 1940 s-a pus pentru prima oară problema ”sistematizării” zonei, în ciuda faptului că distrugerile de acolo erau nesemnificative.

    Eu cred că zona noului ”parc” Izvor va rămâne mult timp bântuită de spirite și sub acțiunea blestemelor celor cărora le-a fost distrusă viața de zi cu zi. Amputarea orașului nu va putea fi compensată nicicum, indiferent câte concerte cu Depeche Mode sau Madonna vor fi organizate acolo.

  2. :), ai incheiat interesat insa nu cred ca mai poti calca prin sufrageriile oamenilor din moment ce dealul a fost nivelat 🙂

    In ultima poza ai incercuit cu albastru o parte simetrica a blocului de vis-a-vis. Stiu ca am vazut mai demult o poza (din pacate nu imi aduc aminte unde) cu machete ale unor blocuri ce ar fi trebuit construite in Parcul Izvor. La cum se schimbau planurile in perioada aia nu cred ca ar fi fost de neimaginat niste blocuri acolo, un fel de gard imens ce strajuia WC-ul public din centru.

    Despre reconstruirea podului Izvor am citit doua variante, din acest motiv nu era figurat pe harta. In prima faza nu se dorea constructia lui (asta nu stiu de ce). Ulterior in urma unor studii de trafic (ha, ha) au decis sa-l construiasca in prelungirea actualului bulevard al Libertatii. Ceasca probabil ca pur si simplu nu vroia pod in zona aia.

    Cine stie ce scapari au fost si pana la urma a fost reconstruit.

  3. @ armyuser – asa era programat sa apara articolul.

    Cartierul acesta era situat mult prea strategic, de-aia toata lumea vroia sa-l demoleze.

    @ brebe85 – nu era un deal foarte inalt, incepea cu o panta usoara. Nivelarea mai accentuata in zona Parcului Izvor a fost in coltul definit de bd. Libertatii si Splai, (fostul deal Mihai-Voda, care era un “damb”).

  4. “Cu verde este figurata str. Izvor, cu galben – str. Uranus, cu rosu – Piata Kogalniceanu, iar cu albastru – un reper, Facultatea de Drept.”

    Cu verde acolo nu e Liceul Lazar? Facultatea de drept e mai spre stanga si are o zona cu iarba intre cladiri si strada, in timp ce zidul liceului Lazar este exact in strada, iar liceul are o forma dreptunghiulara.

  5. chiar am calcat prin sufrageriile acelor oameni. prin 1984-85 ne ducea liceul la munca patriotica pe acolo, sa recuperam caramizi si alte artefacte din ruine. groaznic, imi amintesc de scrisori care zburau peste tot

  6. De fiecare data cind tai parcul (mai ales cu bicicleta, in drum spre serviciu) ma gindesc la oamenii care traiau acolo. Si cred ca armyuser are dreptate: zona asta-i inca bintuita, parca…

  7. In martie 1983 am fost instiintati ca trebuie sa eliberam cat putem de repede imobilul din Strada Izvor numarul 5, la o aruncatura de bat, cativa zeci de metri, de acest pod. Ne-am mobilizat mai ceva ca aia in ridichea uriasa si am inceput sa scoatem tot din casa, care cum puteam, pentru ce parasea apartamentul cu 2 camere, bucatarie si baie din strada Izvor, urma sa se intre intr-o amarata de garsoniera in Balta Alba, la etajul 9. Eu ma intreb cine naiba lua ce ramanea prin casele alea, pentru ca mie imi vine greu sa cred ca portile sau unele usi din metal erau bagate la topit. Sau balustradele. Sau clantele. Iar casa despre care spun nu era dintre cele mai frumoase, dar ce amintiri si ce farmec…
    Raiden, felicitari.

  8. lasa, frate, ca e ok si asa… s a mai decongestionat traficul, s a mai aerisit zona. parcul ala o sa arate bine in 10 ani, o sa creasca copaci, o sa darame zidul din fata casei poporului etc

  9. Mereu trebuie sa fie kte unul de asta…nu s’a descongestionat niciun trafic,nici nu prea era trafic acolo,era zona rezidentiala si asa ar fi fost si in 2009 dak mai exista;deci nu prea aveau ce kuta masinile printre stradutele alea inguste.

    Pr cine s’a aerisit zona?Pr cei din blocuri?Nu cred k pr cei kre aveau kse acolo,doar aveau gradini…

    -b.r.n

  10. Precis și bine informat ca întotdeauna. Felicitări 🙂 Chiar așteptam să scrii despre Podul Izvor. M-am plimbat și eu o dată prin parcul Izvor și…sinistru sentiment.

    PS: mulțumesc frumos pentru link 🙂

  11. @Raiden:
    Spre diferenta de colegii comentatori cunosc si am toate pozele si hartile de mai sus, DAR mor de curiozitate sa stiu de unde ai imaginea comparativa intre ’70 si ’99. Asa ai obtinut imaginea sau ai lipit bucati din 2 harti/fotografii din satelit? Din Ggl Earth stiu sigur ca nu le ai pt ca Bucurestiul se poate vedea abia incepand cu 2001.

  12. @ Herodot – am gasit comparatia (e un pic mai extinsa, eu am selectat ce ma interesa) pe un site, mai demult, dar nu mai stiu cum am ajuns la ea.

  13. Raiden, sa inteleg ca idiotii au ras toto ce era in locul actualului maidan numit si Parcul Izvor, doar pentru a vedea casa poporului mai bine? Iar daca da, de ce idiotii de astazi nu amenajeaza un adevarat parc acolo? nu mai avem nevoie sa vedem magaoaia aia! eu personal vreau sa devina fundal, decor, ceva din spate pentru un prim plan placut si interesat. De ce nu… un monment care sa aminteasca de cartierul disparut! Poate chiar o macheta ar fi faina…la o scara decenta pentru a face o plimbare ca niste giganti in cartierul Uranus. La naiba…idei sunt multe! dar daca tot au distrus..de ce acum nu fac nimic? doar pentru circ?

    In fine…! excelent articolul! Foarte bine pus la punct, iar incheierea romantizata a fost faina! 🙂 trebuie sa respectam trecutul ca sa ne respectam pe noi insine!

  14. @ GIURGIU – Ma bucur ca ti-a placut 🙂

    Referitor la amenajarea Parcului Izvor, am o idee zic eu interesanta: reamenajarea aliniamentelor fostelor strazi IN INTERIORUL perimetrului parcului, astfel incat sa ne plimbam pe Aleea Uranus, Aleea Sapientei, Aleea Rozelor, Aleea Fonteriei, Aleea Rosmarin, Aleea Izvor, Aleea Mihai-Voda, etc. Obiectiv este posibil si realizabil, pentru ca nu ar mai fi strazi in adevaratul sens, ci doar niste trasee. Dupa aceea, am vedea cum am mai popula parcul.

  15. Sa stii ca sat e o idee chiar faina! Si dupa ce facem stradutele poate pe unele din casele superbe le-am reface la scara mai mica! Si am transforma Parcul Izvor intr-un fel de museu al Uranusului in aer liber! 😉

  16. @ artistu – faza cu acele case in miniatura nu ar merge la noi, populatia nu e educata in acest sens. Sa vezi ce urat se comporta unii romani la “Mica Europa” in Bruxelles! Eu am ramas uimit.

    @ armyuser – cat sarcasm! 😀
    Este evident ca in Parcul Izvor daca se va mai construi vreodata ceva, vor fi niste zgarie-nori de sticla, nici vorba de case, mai ales case stil 1900-1920. Macar aleile sa le refaca dupa vechile strazi si as fi multumit.

  17. Fiindcă veni vorba de construit în zona Izvor: ai văzut proiectele ce intrară în marele concurs din 1996 – București 2000?
    Căștigătorul fuse Meinhard von Gerkhan, iar proiectul lui (cu zgârie nori cu tot) nu a mai fost realizat.
    O fi bine? O fi rău?

  18. @ armyuser – personal sunt atat de dezgustat de zona Parcului, intrucat in prezent, chiar nu-mi pasa ce se intampla. Locul este oricum distrus dpdv urbanistic-arhitectonic, un simplu “tampon” intre oras si Casa Poporului.

    Madonna probabil stie ca va “canta” pe locul fostului cartier, asa ca va fi foarte emotionata, probabil.

  19. Informativ, ramanand in zona parcurilor: Recomand o vizita in weekend acuma, daca iti este in drum, in zona parcului Crangasi la fantana(fantanile mai nou) arteziana de langa metrou si sa ne spui ce parere ai de schimbari. Eu unul am fost aproape socat, dar poate ma imbat cu apa rece prea din timp…

  20. @Herodot / Am văzut din 41 opera măiastră de la Crângași. Şi eu am fost şocat. Mă macină o întrebare: La câţi absolvenţi de arte plastice, arhitectură şi alte arte există în Bucureşti, cum de continuă să apară astfel de meschinării?

  21. @ Herodot, armyuser – de parca nu am sti cu totii CUM se termina facultatea in zilele noastre. Avem putini profesionisti, insa multi amatori. Amatorismul la putere!

  22. Am locuit in copilarie in zona,pe harta anilor 1920 am punctat cateva repere,cladiri pe care le stiu si care erau pana la demolare, si nu mai exista, dar nu stiu sa o trimit. Ma bucur pentru voi ca va place, preocupa Bucurestiul vechi, era tare frumos si linistit (fata de nebunia de acum). Continuati poate reusiti sa mai salvati ceva.

  23. Si eu sunt de parere ca amenajarea de alei in Parcul Izvor, care sa urmeze traseul si sa poarte numele strazilor disparute de acolo, ar fi ca un memorial necesar, si nu greu de realizat. Trecatorii ar reflecta o clipa la trecut, multi tineri poate abia ar afla ca parcul nu a fost dintotdeauna acolo. Ideea de a recrea in miniatura cladiri nu este buna, seamana cu un kitsch. Binevenite ar fi insa panouri, asezate din loc in loc, cu vechi fotografii ale zonei, case disparute, harti, explicatii. O asemenea initiativa m-ar face fericita.

  24. …si eu am stat in zona pe strada Alexandru Odobescu care unea Uranus cu Izvor. Mi-ar place sa am fotografii din locul unde am copilarit…

  25. Raiden,

    Multumesc extrem de mult pentru munca depusa in “re-crearea” cartierului copilariei noastre…
    S-au sinucis oameni, s-au inbolnavit oameni, am fost dispersati prin Bucuresti, prin tara, am pribegit pe plaiuri straine lipsiti de un loc la care sa te-ntorci “ACASA”!
    Prin 1950 a fost prima data cind am auzit de Podul “ISVOR”… (ulterior, Izvor!)

    Blestemele din “rarunchi” ale Romanului sint rare dar sa te fereasca bunul… (Asta-i pentru cei ce comenteaza fara a-ntelege ce s-a intimplat de fapt!). Le multumesc si celor care au inteles!

    Frumoasa prezentare, nu este usor sa aduni materiale si sa le aranjezi in asa fel incit sa faca sens, sa intereseze!

    O nota ultima:
    Cind dupa cutremur (1977) s-a stabilit ca locuintele din “Dealul Spirei” n-au suportat avarii prea mari, “Eminentul fiu al Tarii si VACA sa” au inceput jocul de-a sistematizarea in stilul pe care-l stiau ei (Moscova!)… Luati legatura cu arhitecti care-au lucrat la toate proiectele si machetele refacute de zeci (?!?) de ori!

    Cu respect,
    m.-
    Sept.2, 2010

  26. @ m. – da, din nefericire, modificarile proiectelor se faceau dupa ureche si dupa indicatiile unora care se credeau buni la toate.

  27. Salut! 🙂 stiu ca postul este foarte vechi, dar as vrea daca stie cineva sa-mi dea mai multe detali despre caminul splai 46. Am inteles ca ar fi un fost hotel care a s-a transformat in camin studentesc pentru ca nu a mai indeplinit niste conditii. Eu am fost inauntru si nu pot sa spun decat ca e im-pre-si-o-nant! Arhitectura e deosebita, structura la fel si prezinta la etajele unu si doi ceea ce pare o sala de bal. Daca stie cineva mai multe despre aceasta cladire as fi foarte interesanta sa aflu 🙂

  28. Extraordinare informatii si tot respectul pentru munca dvs depusa care este foarte apreciata! Multumim pt clipele de istorie pe care ni le redati!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *