Rondul Udricani


Daca ati fost vreodata in zona Teatrului Evreiesc din Bucuresti, vi s-a parut cu siguranta foarte dezolanta: maidane, locuri virane, mizerie, cateva case darapanate, dar mai ales cateva imobile noi, stralucitoare si kitschoase, embleme ale Romaniei post-1989. O zona neprietenoasa pentru bucuresteanul actual (panorama, de aici).

Inainte de anii ’80, aici era un cartier fantastic, cu strazi care serpuiau printre casele frumoase si mergeau apoi spre Splai. Cartierul evreiesc era compus dintr-o suita de strazi celebre in epoca. O amenajare urbanistica locala remarcabila era Rondul Udricani, situat langa biserica omonima. Acest rond a disparut si aproape nimeni nu mai stie ca a existat odata. (Articolul a fost updatat!) –>

Zona rosie marcheaza diametrul exterior al Rondului Udricani.

Multi nu au curiozitatea sa vada ce se ascunde dupa blocurile gri de la Piata Sfanta Vineri. In spatele lor gasim ramasite din Bucurestii de epoca, adevarate „enclave”.

Supravietuitoarele de pe Mircea-Voda. Stg. jos: Casa de Cultura (fosta Casa Eliad).

Zona adiacenta actualului bulevard Mircea-Voda s-a schimbat dramatic in ultimele trei decenii. Insusi bulevardul era nu demult o strada linistita. Au avut loc demolari masive, artera fost dublata in latime si prelungita dincolo de noul bulevard Unirii, fiind suprapusa peste vechea Cale Vacaresti (si ea distrusa), pana la Podul Timpuri Noi. Pe Mircea-Voda mai supravietuiesc foarte putine imobile de epoca, inclusiv o fosta Casa de Cultura (pe vremuri, Casa Eliad), astazi in mare paragina.

Stg.: Teatrul Evreiesc nu se vedea, in trecut, din strada, deoarece era blocat de frontul de case (demolate). Dr.: Singurul corp ramas nedemolat din fosta scoala.

Tot pe strada Mircea-Voda era si o scoala, din care astazi mai este in picioare doar corpul din spate. Cele doua corpuri mai mici de inaltime, de la strada, au fost demolate, iar pe locul lor este o banda de circulatie.

Pe Planul Papazoglu din 1871 (multumiri lui Radu Oltean ca a trimis sectiunea cu zona vizata) se vede cum arata intersectia de la Udricani inainte de crearea rondului. Unele strazi aveau alte denumiri si este vizibila si Biserica Sf. Vineri-Hereasca, demolata in 1987.

Planul cadastral al Capitalei din anii 1895-1911 tot nu arata aparitia Rondului Udricani, insa fata de Planul Papazoglu anterior, este interesant de vazut cum au evoluat denumirile strazilor si aparitia altora noi, intre timp. Tot Radu Oltean a trimis si aceasta “dovada” valoroasa.

Zona Udricani – Olteni – Mircea-Voda pe planul cadastral al vechilor Bucuresti, de aici.

Pe planul cadastral al Bucurestilor (anii ’50-anii ’80) se vede dimensiunea distrugerilor ceausiste, dar si Rondul Udricani in clar. Ca amenajare, probabil ca data din anii ’30, intrucat pe hartile mai vechi nu este vizibil. Ulterior, cu cresterea traficului (zona era foarte animata), rondul s-a transformat intr-un sens giratoriu. Tot pe planul cadastral, parcelarile marunte reprezinta casele care populau zona.

Pe harta atasata Ghidului Bucurestilor din 1963, se vede reteaua veche de strazi, iar Rondul Udricani este marcat cu verde.

Pe o imagine actuala din satelit a zonei, am reconstituit cele mai importante strazi de acolo, pentru a se vedea clar diferenta dintre ce a fost si ce a ajuns acest cartier. Rondul nu era construit pe principiul „stea”, ci avea o configuratie aparte. Era traversat de strazile Clucerul Udricani si Dr. Iuliu Barasch, iar din el pornea strada Vasile Adamache. In cele ce urmeaza, vor fi luate in discutie, pe rand, aceste strazi.

Biserica si strada Clucerul Udricani, vazute chiar din centrul fostului rond (str. I. Barasch).

Stg: str. Clucerul Udricani vazuta din ceea ce ar fi fost curtea unei case (inainte de demolari). Dr.: casa in paragina, la intersectia Clucerul Udricani cu Olteni.

Strada Clucerul Udricani incepea din Calea Vacaresti (actuala strada Sf. Vineri) si mergea pana in strada Matei Basarab. Astazi, se opreste dupa intersectia cu Iuliu Barasch in zona fostului rond deoarece partea dinspre Matei Basarab a fost „stearsa”. Cu toate aceastea, vechiul aliniament este urmat de un gard care desparte doua parcele.

Teatrul Evreiesc, vazut din str. I. Barasch. Pe locul viran din dreapta erau case.

Strada Dr. Iuliu Barasch vine din bulevardul Corneliu Coposu (fost Calea Calarasilor), travereseaza fostul rond, merge pe langa Teatrul Evreiesc si se opreste la intersectia cu strada Olteni.

Vechi case din str. I. Barasch.

Pe strada Iuliu Barasch, pana la fostul rond, nu mai este nimic, de-abia in zona Teatrului Evreiesc mai supravietuiesc cateva case, aflate intr-o stare avansata de degradare.

Teatrul Evreiesc vazut de la intersectia strazii Strehaia cu bd. Mircea-Voda. Intersectia aceasta nu exista inainte, pe locul ei erau case.

Din strada Iuliu Barasch, pe langa Teatru, se face mica strada Strehaia. Inainte vreme, ea cotea brusc si se intersecta cu strada Vintila-Voda. Cum tronsonul respectiv din strada Vintila nu mai exista (este maidan pe locul lui), strada Strehaia a fost modificata astfel incat sa mearga inainte, spre bd. Mircea-Voda. Strada Vintila mai exista astazi doar ca un „ciot” care leaga Mircea-Voda de strada Anton Pann.

Privind de pe locul fostelor case spre vechiul aliniament al strazii V. Adamache, intersectie cu Colnicul Mic, la Sinagoga.

Din Rondul Udricani pornea inspre Calea Vacaresti (Sf. Vineri) strada Vasile Adamache. Chiar dupa intersectia cu strada Colnicul Mic (disparuta), strada Adamache trecea pe langa Sinagoga Mare, inainte de a ajunge in Calea Vacaresti. Astazi, strada Adamache, desi exista pe harta, nu este marcata fizic, fiindu-i modificat vechiul aliniament. In prezent, ea bordeaza blocul socialist, formand un careu pe langa parcare si Sinagoga Mare.

Sinagoga Mare, templu evreiesc de marca, a fost prinsa intre blocuri. Daca inainte, fatada principala avea vedere la strada, astazi este umbrita de un imobil din anii ’80, ridicat la reconfigurarea Pietei Sf. Vineri. Sinagoga este mai mereu in intuneric si este greu de fotografiat integral din actuala pozitie in spatiu.

Sus: str. Olteni la santierul noii biserici Sf. Vineri-Hereasca. Dr.: privind inspre Teatrul Evreiesc, de pe vechiul aliniament al strazii Olteni. Panta era populata de case.

Strada Olteni porneste din strada Clucerul Udricani, intersecteaza intrarea Maria Clucereasa si se opreste la intersectia cu strada Iuliu Barasch. Pe vechea configuratie a zonei, aceasta strada mergea inainte, intersecta strazile Mircea-Voda si Labirint (disparuta in aceasta zona), apoi strazile Avram Goldfaden (disparuta – o parte din aliniamentul ei se suprapunea peste actualul bulevard Unirii) si Bradului (disparuta) si ajungea in Splaiul Unirii. Denumirea strazii Olteni venea de la biserica distrusa de Ceausescu la demolari.

Strada Olteni era legata de Calea Vacaresti de catre strada Haiducul Bujor (disparuta). O fotografie din 1959 ne arata un copil pe aceasta strada (denumita si „intrare” pe unele harti). Mai interesant este insa frontul de case, continuu si reprezentativ pentru restul strazilor din zona.

Imobil modernist neglijat, intrarea Maria Clucereasa.

Tot din strada Olteni se facea si intrarea Maria Clucereasa, o straduta semicirculara care in mare parte a supravietuit, insa cu pretul degradarii progresive. Mizeria si neglijenta sunt la ordinea zilei aici.

Zona fostului Rond Udricani – harta simplificata.

Ce a mai ramas din Rondul Udricani astazi? Doar un arc de cerc (sau o „felie”), sesizabil, insa care nu poate fi incadrat in context. De fapt, nici nu este prea bine definit. Am aflat de la cineva care a locuit in zona de acest rond si doar atunci am inteles forma actuala ciudata a strazii Clucerul Udricani. Practic, strada din prezent intersecteaza strada Dr. Iuliu Barasch de doua ori. Strada Vasile Adamache porneste din strada Iuliu Barasch, defineste un careu prin spatele blocului si se opreste nedefinit, undeva pe langa Sinagoga Mare. La randul ei, strada Iuliu Barasch nu mai ocoleste rondul, ci trece direct prin mijlocul lui.

Pentru o mai buna intelegere, am evidentiat pe imaginea luata de pe Live Maps actualul aliniament al strazilor despre care am vorbit, iar pe cel vechi l-am marcat cu linie punctata. Orice spatiu verde sau parcare sau loc viran pe care il vedeti reprezinta fostele case.

Dr. jos: gardul verde din stanga merge exact pe vechiul aliniament al strazii Clucerul Udricani, inspre str. Matei Basarab (foto: NORC).

In fine, o privire catre cele patru zari din mijlocul fostului Rond Udricani, in zilele noastre. Panorama este dezolanta si nu atrage prin nimic. Pentru niste turisti straini ar fi foarte dificil de explicat de ce arata asa acest cartier odinioara atat de prosper.

UPDATE! – O continuare a acestui articol, cu poze in exclusivitate de la demolarile din 1987-1988 din zona, aici.

UPDATE 2!Posibile evolutii contemporane ale zonei, imaginate de Popescu.

Daca v-a placut aceasta „descoperire” de senzatie, pe Simply Bucharest avem parte de alte dezvaluiri din aceeasi categorie: vechiul aliniament al soselei Salaj si vechiul aliniament al strazii Sebastian si al Caii Ferentarilor.

more at http://rezistenta.net

Published by

Raiden

Membru fondator, activează din 2007 în zona istoriei şi antropologiei bucureştene, explorării urbane şi fotografiei citadine. S-a opus mereu proiectelor aberante ale administrației bucureștene. Susține și conferințe despre București.

26 thoughts on “Rondul Udricani”

  1. Felicitări pentru articolul bine documentat şi ilustrat. Zona din Bucureşti pe care o vizezi fusese locuită înainte de al doilea război mondial, în majoritate, de evrei. Există un bun obicei la acest popor de a dona o parte fixă din venit pentru destinaţii comunale: sinagogă, şcoală, spital &c. Ca urmare, în această zonă au existat o sumedenie de imobile cu destinaţie comunală, ridicate şi administrate de comunităţile evreieşti. Începând cu 1984 marea majoritate a acestor edificii a dispărut, iar ţesutul urban a fost puternic mutilat. Îmi permit o sugestie: ai putea încerca într-o aplicaţie grafică cu straturi suprapunerea fotografiei aeriene (nu cea din zbor de pasăre, ci cea de sus) cu planurile topo de care dispui, în speranţa că nu există deformări majore. Pe imaginea compozită se va putea vedea şi dispunerea parcelelor în noul ţesut urban (dacă se mai poate numi aşa). Mulţumesc pentru informaţii.

  2. Da, tare articolul, o imagine cu rondul nu ai gasit? Fie ea si din perioada comunista.

    Am observat ca nu prea se gasesc fotografii din zona respectiva, sau nu stiu eu unde sa le caut.

  3. @ armyuser – ceea ce propui tu este interesant, insa nu am timp sa stau sa le suprapun. Prefer ceva mai rudimentar, dar sugestiv 😀

    @ brebe85 – Nu se gasesc imagini cu acest rond. Cu cartierul respectiv, gasesti in colectia lui Dan Vartanian de pe flickr (Calea Vacaresti veche, langa Sf. Vineri) si in cartea lui Cristian Popescu – “Bucuresti Arhipelag” (zona in cursul demolarilor – str. Olteni, Zaverei, Pta. Sf. Vineri, Cauzasi, Labirint, etc.).

    In rest, probabil oamenii care au locuit in zona sa mai aiba ceva poze, insa pe net nu gasesti.

  4. @ Raiden: am descoperit chestia aia din intimplare; traseul vechiul Ferentari este si-acum vizibil, prin spatele blcurilor, de vechii stilpi ai liniei de tramvai pe care scrie S.T.B.

  5. eu nu inteleg de ce va tot multumiti si felicitati
    mie mi se pare deprimant
    ma apuca plansul de cate ori vad cat de frumos era orasul asta inainte (si nu mai asta) si in ce hal arata totul acum
    oriunde te uiti, panouri publicitare, palmieri, cladiri interminabile, blocuri din beton

    si spui “Pentru niste turisti straini ar fi foarte dificil de explicat de ce arata asa acest cartier odinioara atat de prosper.”
    pentru romani e usor de explicat? explica-mi si mie, atunci
    de ce arata bucurestiul in halul asta?

  6. @dana
    Nu înțeleg ce te deranjează mai mult: că trăim într-un oraș mutilat sau că unii încearcă să nu dispară complet memoria locurilor distruse?

  7. @ dana – ne felicitam pentru ca ne place ce citim, nu pentru ce vedem in orasul distrus.

    Personal, nu am bani sa refac EU cartierele disparute si chiar daca as avea, nu as fi LASAT! Eu zic sa nu te ataci pe degeaba si sa judeci inainte sa postezi comentarii inepte. Scuze, dar chiar nu inteleg cum ai ajuns la concluzia ca ne felicitam pentru ca Bucurestii arata in marele hal de azi.

    @ armyuser – am uitat sa te felicit, si tu scrii foarte bine. Mi-a placut articolul cu Rezervorul Cotroceni 😀

  8. Sinagoga Mare (Adamache) a fost inaugurată oficial la 15 august 1909. Ea a fost construită prin 1846-1847 de evreii polonezi (lehi), va fi remodelată între 1903-1909 de arhitecții Petre Antonescu și J.J. d’Alfons de St. Omer. Renovată și mărită între 1931-1932, pictată în 1936 de M. Gherson Horowitz, va mai fi reparată în 1945 și 1955. Avariată de cutremurul din 1977, va fi restaurată în 1980, când i se va reface și decorația interioară. După 1989 devine muzeu.

    (cf. Gheorghe Parusi – Cronologia Bucureștilor, Editura Compania, București 2007, p459)
    (vezi și
    http://www.romania-israel.com/modules.php?name=Content&pa=showpage&pid=117)

  9. Robert C.Pana in 75 cred, exista langa strada Mamulari- care inca exista, strada Sf Ioan Nou – se vede pe harta care ai postat-o din 1963, pe care bunica mea avut o casa cu etaj..era relativ aproape de rond..eram copil,sunt nascut in 69..de cate ori trec pe acolo am ceva in suflet..multumesc ca ai avut timp si disponibilitate sa cauti si sa pui poze mai vechi, harta din 63..stiu ca era o strada linistita desi,era inplin centru, langa Unirea..nush unde as putea gasi poze cu sf ioan..

  10. @ Robert C. Pana – poze cu str. Sf. Ioan-Nou in timpul demolarilor gasiti, cred, in cartea (albumul) Bucuresti-arhipelag, a lui Cristian Popescu (Editura Compania).

    Poza cu strada in vremurile bune nu cunosc, din nefericire.

  11. Cunosc foarte bine aceasta parte a carterului evreiesc. Nu vad strada Take Anastasiu fosta Dr. Schachman.Era situata intre strada Herescu Nasturel si Clucerul Udricani.
    Sinagoga mare avea o intrare prin take Anastasiu. Cand am fost la Bucuresti in anul 2003 dupa 53 de ani de la plecarea din Romania n’am recunoscut nimic in afara de Teatrul Evreiesc care se numea Baraseum. In rest parca intrasem in gropile lui Oatu. Cum poti sa ai nostalgie daca nu poti sa identifici nimic. Cutremurlu lui Ceausescu a distrus tot cartierul.

  12. @ Haim – strada Nasturel Herescu nu era relevanta pentru articolul meu. Un eventual articol despre biserica Sfanta Vineri ar include-o, pentru ca acolo se gaseau si Asezamintele omonime.

    De str. Take Anastasiu nu am auzit, si nici nu este trecuta pe harta mea din 1963. Este intr-adevar figurata acolo o strada nenumita, perpendiculara pe Vacaresti si paralela cu Colnicul Mic. Probabil aceasta str. Anastasiu era mai mica.

  13. Foarte bun articolul. Am venit pe lume in 1967 si prima mea resedinta a fost Clucerul Udricani No.24. Chiar am fost botezat de Preotul de la Biserica Udricani in 1968. Scoala de pe Mircea-Voda de care vorbesti, era Scoala Generala No.74, daca imi amintesc bine. Multi care au copilarit in zona Rondului Udricani in anii 70 sunt sigur ca inca au amintiri placute despre locul respectiv. Felicitari!!!

  14. Dupa cum spune adros, un cartier deosebit, Rondul Udricani.

    Strazile pierdute, printre care si Clucerul Udricani, aveau pomi ca lumea, tei, nuci si castani.

    Nici pina acum nu se stie de ce cladirea de 3 etaje, peste nivelul de parter, de la Udricani 24, a fost rasa de pe fata pamintului.

    Acolo au locuit personalitati precum Gheorghe Tomozei, Magda Popovici, George Beza, Paul Beza,
    Radu Florescu (hockey player), Cornel Penu, Dan Rosescu (handball players).

    Vom reveni cu imagini daca ne spuneti cum sa vi le transmitem.

    Ne pare rau ca nu ati pornit acest site cam cu 10-12 ani in urma.

  15. Am locuit pe strada Haiducul-Bujor nr.18-20 intre anii 1979 si 1987 cand ne-a demolat. Am copilarit in acest vechi cartier evreiesc cu case de patrimoniu. Cladirea avea 3 etaje, lift de 8 persoane si o imensa piscina interioara la parter care ulterior a fost acoperita iar dusurile si vestiarele au fost transformate in camere de locuit. Revin cu fotografii. Intai sa le gasesc in maldarele de poze ale familiei Iordan.

  16. @ gabi – ar fi fantastic daca ai reusi sa-mi trimiti niste poze cu zona respectiva! Adresa:

    rezistenta[punct]urbana[at]gmail[punct]com

  17. Foarte interesant mai ales ca eu am locuit in aceasta zona cand eram copil si am mers la scoala pe Strada Haiducul Bujor (Scoala Nr.93 parca se chema).

  18. Da Aurel, intr-adevar se chema Scoala Elementara Nr 93, la care am mers si eu intre anii 1959 si 1965. Eu sunt copilul, cel din fotografie. Locuiam la Nr. 16 pe strada Haiducul Bujor (fosta Iepureanu). Am petrecut multe ore prafuindune, jucand fotbal in Parcul 9 Mai de viz a vi (tot pe aceiasi strada).

  19. Tedysh…da-mi voie sa te contrazic , pe haiducu bujor nu era nici un parc , imi amintesc perfect . Vis-a vis de sc 93 , era intradevar nr 18-20 , bloc frumos , elegant , in al carui subsol ne ascundeam cand jucam fate-ascunselea …..acolo era “cartierul general” al copiilor de pe haiduc si din imprejurmi , respectiv olteni si vacaresti iar alaturi era o curte mai mare cu gard de beton si fier , pe care stateam insirati noi copiii ce ne petreceam timpul liber afara , batand mingea . Eu am locuit pe Calea Vacaresti la 33, imediat ce ieseai de pe haiducu bujor in stanga a doua casa …intre anii 1967-si 1974. Primele 4 clase am fost la sc 93- invatatoare doamna Iliuta care locuia tot pe haiducu bujor , apoi la 74 …

  20. luminita!
    o greseala imensa!pe strada haiducul bujor exista intrdevar parcul 9 mai acarui intrare era pe strada haiducul bujor si iesirea comuna co iesirea din scoala no/93{fosta scoala evreeasca moriah}
    la aceasta scoala am fost elev intre anii1951-1958 si nu pot uita splendidele vitrajuri ale intrarii principale si ale etajului 1/
    cu acceasi ocazie as dori sa stiu ce sa intamplat cu liceul no.26.al.ioan cuza

  21. Buna ziua!Si eu am fost elev la scoala 93, promotia 70.Stanciu Cornel ma numeam pe atunci.
    Vreau ca pe aceasta cale sa fiu contactat de fosti colegi daca vad acest mesaj, ma puteti gasi in Com. Pietroasele la nr. 0238 512 000.

  22. Am fost elev al aceleasi scoli pe care am absolvit-o in anul 1970.Am locuit pe strada Vacaresti nr. 37 si am avut-o invatatoare pe doamna Popovici Maria.
    M-ar interesa numarul de telefon al dumneavoastra sa ne putem auzi si poate o sa reusesc sa-mi revad cativa din fostii colegi.
    Tel de contact 0723949157, Stanciu Cornel.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *