Top 20 cladiri disparute


Pentru ca topul initial cu imobilele disparute din Bucuresti a avut succes, am decis sa il extind la un top 20 si, cine stie, poate la un top 30 pe viitor.

Regulile dupa care m-am ghidat si de aceasta data au fost excluderea bisericilor (apartin altei categorii) si a caselor individuale. Am facut si exceptii, in sensul admiterii unor edificii cu infatisarea schimbata radical. Bucurestii au pierdut si inainte, dar mai ales in timpul comunistilor, o mare parte din patrimoniul istoric si din orasul vechi, cu adevarat reprezentativ pentru Capitala Romaniei. In continuare, cele zece cladiri din aceasta “extensie”. –>

Fondata la 1870, Gara Targovistei, ulterior Gara de Nord, este astazi principalul nod feroviar al Bucurestilor si al tarii. Gara nu a aratat intotdeauna ca in prezent. A fost inaugurata intr-o prima forma cu celebrele “turnulete”, vizibile in ilustrata de mai sus din 1917.

Anii ’30 au adus o schimbare majora de fatada pentru cladirea garii, ea transformandu-se complet. A aparut intrarea masiva cu coloane dinspre bd. Dinicu Golescu si a au disparut “turnuletele”. A fost bombardata din greu in 1944, fiind reparata dupa razboi. Mai multe, la pas (aici si aici).

Inainte de ridicarea imobilelor moderniste de pe bd. Take Ionescu (actual Magheru) in anii ’30, aceasta artera era plina de conace si palate. Dintre acestea, se remarca Muzeul Simu, in stilul unui templu grecesc, fondat la 1910 de Anastase Simu.

Viata cladirii nu a fost una foarte lunga: 50 de ani. La inceputul anilor ’60, regimul Dej a demolat Palatul Simu si imprejurimile, pentru a ridica doi colosi fara personalitate: blocurile ONT si Eva. Muzeul Simu se situa cam pe locul spatiului verde din fata blocului Eva (actual Diverta). Cine vrea sa isi faca o idee cam cum arata Muzeul Simu, este invitat sa mearga si sa vada Biserica Greaca (Capela Legatiei Elene) de pe bd. Carol I.

O cladire stearsa aproape complet din memoria bucurestenilor este vechiul sediu al Muzeului Militar. Acesta, dupa mutarea din Palatul Artelor din Parcul Carol I, imobil care arsese, isi gasise locul intr-o cladire de pe strada Izvor, in vecinatatea Pietei Puisor, nu departe de stadionul ANEF (Republicii).

Piata Arsenalului spre str. Izvor. In stanga, Ministerul Apararii.

Ambitiile lui Ceausescu de a avea un nou Centru Civic in Capitala au dus la raderea Dealului Arsenalului si imprejurimilor. Astfel, Muzeul Militar a fost mutat in str. Stefan Furtuna (actuala Mircea Vulcanescu) in 1988, intr-o fosta cazarma a unui regiment. Sediul anterior a fost demolat, laolalta cu acoperirea stadionului ANEF. Aproximativ pe locul Muzeului Militar vechi este un teren de tenis in curtea Casei Poporului, iar vis-a-vis se inalta azi Ministerul Apararii, un monolit sinistru. Piata Puisor se numeste azi Piata Arsenalului, fiind largita si sistematizata total.

Sala Dalles nu a fost intotdeauna o extensie a unui bloc. Ea a fost inaugurata in anii ’30 ca imobil de sine statator, conform testamentului Elenei Dalles. Stilul simplist in care se prezenta lacasul de cultura contrasta cu mai somptuoasele vile de pe bulevard.

In 1959, pentru inchiderea frontului la bd. Balcescu (fost Bratianu), autoritatile comuniste au ridicat un imobil comun, utilitar. Sala Dalles originala se gaseste astazi in spatele acestui bloc, despre care a scris foarte bine armyuser.

La 1925, Hotelul Splendid de langa Palatul Regal era cel mai mare hotel bucurestean. Concurenta ii facea vecinul Athenee Palace. Imobilul masiv si impunator a fost insa bombardat in 1944 si demolat spre finalul anilor ’40.

Demolarea viza sistematizarea zonei prin prelungirea strazii Stirbei-Voda inspre Calea Victoriei. Intersectia cu aceasta din urma marcheaza amplasamentul Hotelului Splendid (evidentiat cu un careu ciclame pe imagine). Despre hotel si imprejurimile lui a scris Dan, pe Bucurestii Vechi.

Bucurestenii mai varstnici mergeau la Opereta, fost teatru Regina Maria, pe Splai, la actuala Piata Natiunile Unite. Era un imobil mic si cochet. In fotografia de mai sus din anii ’60, tramvaiul care vine de pe Splai tocmai trecuse pe langa Sfatul Popular al Raionului “Nicolae Balcescu”, dinspre zona Mihai-Voda.

Malul dinspre Casa Poporului al Dambovitei a fost si el demolat, iar pe locul caselor au aparut blocuri inalte. Chiar pe amplasamentul fostei Operete se ridica azi unul din Gemenii Sitraco (cel din dreapta), care deschid artificial-creatul bd. Natiunile Unite.

Editura Cartea Romaneasca, printre cele mai prestigioase in vremea monarhiei, isi ridicase un sediu art-deco in anii ’20 pe bd. Carol I, in apropiere de intersectia acestuia cu Calea Victoriei. La parter se gasea si o librarie de unde cititorii puteau sa achizitioneze cele mai noi carti de la editura.

Bombardamentele din 1944 au distrus si aceasta cladire, si pe cea de langa, Clubul Partidului National-Taranesc. Dupa curatarea terenului, a aparut pe locul fostei edituri un spatiu verde, mentinut pana la inceputul anilor ’60. Atunci, acolo s-a ridicat blocul Romarta, actuala agentie BRD, cladire care, desigur, nu imi place. Este lipita de blocul Academiei, prabusit partial in 1977 la cutremur. Intersectia de langa blocul Romarta s-a schimbat din Republicii cu Calea Victoriei in Elisabeta cu Calea Victoriei dupa 1989.

Poate cea mai definitorie pentru vechea Piata Unirii este Hala Unirii (Hala Mare), parte din complexul Halelor Centrale. Fusese ridicata in 1872 de antrepriza fratilor Eiffel, spune legenda. Hala reprezenta esenta comerciala a Pietei Unirii. Dupa anii ’30, odata cu demolarea restului halelor, a ramas singura.

Agitatia din jurul ei a disparut in anii ’80, cand si ea, si Spitalul Brancovenesc vecin au fost distruse pentru a face loc noului. Pe locul ei este astazi un spatiu verde triunghiular, definit de strada Halelor si prelungirea bd. Coposu inspre Splai. Despre Halele Centrale a scris Radu Oltean.

Unul dintre cele mai jelite monumente ale Bucurestilor disparuti sub lama buldozerelor ceausiste este, cu siguranta, Spitalul Brancovenesc. Fondat la 1834 de Safta Brancoveanu, a fost extins inspre bd. Maria la inceputul secolului 20. In anii ’30, peste drum de Spital a aparut o fantana.

Devenit Spitalul de Stat nr. 2 dupa instaurarea Republicii Populare, Spitalul a continuat sa fie un simbol al Pietei Unirii si al orasului. A fost insa demolat la inceputul anului 1985, pentru ca pe locul lui sa apara bd. Unirii si un bloc.

Privind astazi spre fostul amplasament al Spitalului Brancovenesc, privirea intalneste un bloc de factura nord-coreeana, situat peste o Piata a Unirii mult largita si simplificata, de nerecunoscut.

Am incercat sa tin cont pe cat posibil de sugestiile celor care au propus, in comentariile la prima parte a topului, cladiri disparute. Cele care nu au aparut au mari sanse sa apara in editia urmatoare si profit de ocazie sa indemn la cat mai multe propuneri, in limitele regulilor mentionate la inceput.

more at http://rezistenta.net

Published by

Raiden

Membru fondator, activează din 2007 în zona istoriei şi antropologiei bucureştene, explorării urbane şi fotografiei citadine. S-a opus mereu proiectelor aberante ale administrației bucureștene. Susține și conferințe despre București.

29 thoughts on “Top 20 cladiri disparute”

  1. Ha! Să fie o simplă coincidență? Mă gândesc la blocul care nu îți place. Mă bucur tare mult că ai publicat fotografia cu librăria Cartea Românească! Felicitări şi mulţumesc!
    Referitor la imobilul din Parcul Carol, în care a funcţionat Muzeul Militar, eu am alte informaţii privind modul în care a dispărut. Trebuie să le caut, pentru acurateţe.

  2. Hah, chiar ca ce coincidenta!! Felicitari si tie pt. articol.

    Despre Palatul Artelor trebuie sa vorbim, ca eu am niste poze mai deosebite. Sa punem de-o colaborare 🙂

  3. Minunata parcurgere in timp! 🙂
    Iar ca propunere am vechiul Institut Medico-Legal “Mina Minovici” si un vot in plus spre a se face o exceptie in cazul Manastirii Vacaresti.

  4. Aventurierul are dreptate. Muzeul militar se afla pe undeva pe unde e acum curtea casei poporului in partea de sud
    Pe google earth vad ca e un teren de tenis cam pe locul fostului muzeu.

  5. @Raiden
    Remarcabila selectia ta.
    O mica rectificare e necesara, totusi. Casa Popovici, la etajul careia a fost multi ani Clubul Partidului Taranesc, era asezata chiar pe coltul Bulevardului cu Calea Victoriei (era aliniata cu Capsa si cu fosta Casa Greceanu, azi Blocul cu Pizza Hut) si ocupa scuarul din fata Romartei Copiilor (BRD) si o parte din locul actualului bloc. NU cladirea cu Cartea Romaneasca din poza ta a cazut sub bombe, ci urmasa ei. Vei vedea.
    Segmentul de Bulevard cuprins intre Calea Victoriei si Str Academiei a avut o dinamica ametitoare. O imagine de la 1885-1890 prezinta zona goala de orice imobil – era o gradina cu arbori batrani ingradita de un gard metalic, avand alaturi un trotuar lat si civilizat, asa cum sta bine unui bulevard. Deci Casa Popovici a fost ridicata spre 1900. Intr-o alta poza de la 1915-1916 se vede deja Casa Popovici, si lipita de ea, cladirea splendida a Editurii si Tipografiei Minerva (intre zidurile acestei tipografii agitatorii Marelui Orient au orchestrat si provocat artificial revolta tipografilor bucuresteni de la 13 decembrie 1918, cand au cazut impuscati multi oameni nevinovati). Terenul dinspre Universitate a ramas neconstruit, plin de copaci, pana la sfarsitul anilor ’20, dupa care, stii si tu, zona a fost si ea defrisata si cativa ani a functionat aici Gradina Carpati. In 1919-1920, cladirea Tipografiei Minerva este demolata si inlocuita cu imobilul din poza ta – primul sediu al “Cartii Romanesti”. La sfarsitul anilor ’30 si acesta cladire este demolata (!!!), iar Gradina Carpati – desfiintata. Pe acelasi loc, lipit de Casa Popovici, se construieste noul local al “Cartii Romanesti”, iar alaturi, Blocul Academia, vizavi de Universitate. ACEST ultim local al editurii a fost bombardat impreuna cu Casa Popovici. Am imagini care dovedesc aceasta evolutie a Bulevardului.
    Editura Cartea Romaneasca s-a infiintat in 1919, dupa Marea Unire, si a avut o importanta exceptionala in propagarea literaturii romanesti in spatiul transilvanean de curand alipit, completand unirea teritoriala si politica cu cea culturala si de constiinta.

  6. @ Dan – wow, chiar nu stiam succesiunea de evenimente. Crezi ca ai putea sa-mi trimiti o imagine cu imobilul Cartea Romaneasca II, sa o inlocuiesc pe cea din articol?

    Da, clubul PNT am zis si eu ca era pe colt cu Victoriei, insa am mentinut tendinta de la primul articol sa nu dau f multe detalii. Scurt si la obiect.

  7. Ai pus si sala Dalles pana la urma 🙂
    O chestie pe care am confundat-o pana in prezent era Muzeul Simu cu Ambasada Greciei de pe Carol/Pache/Ferdinand – chiar nu stiam ca existau doua.
    Si totusi, daca tot ai inclus Sala Dalles – crezi ca Teatrul National merita mentionat fiind si acesta cosmetizat intr-un mod nereusit…Pana la urma fostul proiect chiar mi se pare cea mai moderna abordare(in stilul LeCorbusier) a unei cladiri in perioada comunista.

  8. @ cata kodak – un singur comentariu cu linkul catre filmulet este suficient, altfel devine spam. Ai postat la prima parte a topului. Mersi.

  9. Hotelul Splendid e doar unul din numeroasele hoteluri disparute
    in timp pe Victoriei.Plus foarte frumoasele imobile Jokey Club si Banca Natiunii ce flancau Fundatiunea Carol.Sa nu uitam Palatul Sturdza si alte cladiri din fosta Piata Victoria.Chiar si asa topul tau e impresionant. Din pacate este posibil un top 100.Bafta in continuare cu articolele tale, chiar imi plac.

  10. Poate intr-un viitor luminat aceste cladiri vor fi reconstruite pe vechile amplasamente… atat cele distruse inainte de ’89 cat si cele de dupa… o reparatie peste timp… un precedent exista in Japonia (insula Okinawa)- Palatul SHURI.

  11. @ Anonim – imi rezerv dreptul de a fi pesimist in ce priveste reconstructia, din 2 motive majore:

    1. nu exista vointa politico-administrativ-edilitara;

    2. cum sa reconstruiesti, de exemplu, Hotelul Splendid? Ar fi fix in mijlocul strazii. Unele reconstructii sunt imposibil de realizat din pricina transformarilor locului respectiv.

    Oricum, felicitari pentru optimism!

  12. Sunt pesimist convins de fapt… dar daca intr-un viitor utopic un roman adevarat s-ar ridica… poate… cine stie; cat despre amplasament, se poate accepta o “eroare” aproximativa – de exemplu Spitalul Brancovenesc ar veni in drum daca ar fi reconstruit exact pe vechea locatie (langa intersectia de langa Piata Unirii 1); dar Manastirea Vacaresti (am fost acolo si acum se construieste un nou mall pe baza vechii fundatii realizate inainte de 1989 pentru o sala polivalenta) putea fi reconstrita EXACT pe vechiul pamant in “efervescenta democratie” post-decembrista daca se dorea; repet, Palatul SHURI este un exemplu bun in acest sens; insa plamada nipona are alta natura… trebuie scris insa si despre monumente care sunt IN CURS de demolare “modernista”: superba MOARA a lui ASAN probabil va disparea curand, la fel a disparut si POLICLINICA COLTEA si va pieri si Policlinica Batistei; palate regale care au supavietuit in vechiul regim sunt distruse AZI pentru o prea stramba modernizare… sinistru…

  13. Iulian,
    Nu iti mai face iluzii, nu se va reconstrui niciun Spital Brancovenesc. Doar Azilul ar putea fi refacut pe exact acelasi amplasament, ca terenul e folosit drept parcare momentan. Dar n’ai sa vezi.

    In cazul manastirii Vacaresti s-a considerat ca e prea costisitor sa fie refacuta.

    Nu poti compara Japonia cu Romania. Mai degraba uita-te cum au refacut germanii Dresda si celelalte orase avariate dupa WW2.

    Despre Policlinica Coltea am scris un articol extensiv, in care am detaliat pasii demolarii.

    Vezi ca vrea madam’ Udrea sa candideze la Primarie. Zice ca poate reface “Micul Paris”. S-o votam!

  14. Cu acesti “ilustrii capitani” la timona, niciodata, dar se pare ca exista initiativa de a recladi Biserica “Sfanta Vineri” nu foarte departe de vechea locatie; daca aceasta idee se concretizeaza e un mic pas pe calea cea dreapta…
    Am mentionat ca japonezii au alta “cusatura” fata de cea a noastra; dar daca se vrea, ORICE se poate face… Dar nu cu udrea… Niciodata cu aceste gunoaie… care de fapt au inlesnit si ranjit cu pofta la nimicirea patrimoniului tarii… Poate, de fapt, nici nu meritam aceste vestigii; ne-am dezumanizat iremediabil… Bucurestiul demn plange impreuna cu putinii care il vor la batrana stare si se pleaca cu eterna umilinta la hainele interese ale unor oameni care duc lipsa de patriotism si… Suflet… Inima mi-e plumb…
    As dori daca se poate sa stiu locatia exacta a TURNULUI COLTEI (cum ai facut cu exemplificarea amplasarii Magazinul General de Paris)

  15. Daca-ar fi-n puterea mea, as ridica toate constructiile distruse, chiar daca nu in acelasi loc, si le-as reface pe cele mutilate. Ai putea atinge si subiectul cladirilor saracite de elementele arhitecturale ? Am vazut ca sunt cateva, poate chiar mai mult de atat. otonis

  16. @ Iulian – Turnul Coltei se gasea la mica distanta de poarta dinspre str. Gral. Ghica a Palatului Sutu, chiar pe banda de circulatie a bd. Bratianu. Fundatiile exista si astazi sub straturile de asfalt.

    @ otonis – NU e fezabil sa refaci tot, si daca le muti de pe amplasamentul original, ajungi in cliseul bisericilor stramutate si scoase din context. Deci nu. Un muzeu cu machete, DA.

    Referitor la cladirile cu fatade simplificate, e posibil sa fac un articol despre cateva, dar ramane de vazut cand.

  17. La Muzeul Palatul voievodal Curtea Veche din Centrul Vechi este o piatra ce comemoreaza construirea Spitalului Brancovenesc.

  18. Sugestie pentru un top 30: cladirea veche a Institutului de Medicina legala Prof. Mina Minovici (de pe Splai).

  19. Actualul sediu al Muzeului Militar Central de pe Stefan Furtuna/Mircea Vulcanescu a fost inainte camin studentesc. De fapt in tot arealul ocupat de muzeu erau 3 institutii: spre Virgiliu o unitate militara de pompieri, cladirea principala era camin studentesc iar cladirea mica din curte era centrul de calcul al Universitatii. Cred ca, cam asta a fost situatia pina in 88. Cel putin asa era in 1970-1980. Si in perioada interbelica cladirea mare a fost camin studentesc.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *