Panorama Caii Rahovei in anii ’20


Tot in stilul patentat de Alex Galmeanu, propun spre analiza o panorama din al treilea deceniu al secolului 20. Daca in trecut am analizat vecinatatea Manastirii Antim si orasul vazut de pe defunctul stadion ANEF, de data aceasta este vorba de Calea Rahovei pe un segment istoric: cel de langa Piata Unirii. –>

Panorama la rezolutie mai mare arata asa:

Pe ea, am numerotat de la 1 la 25 obiectivele pe care le-am considerat importante. Vor fi analizate mai jos. Am incercat sa reconstitui vederea cu imagini actuale, tot de la inaltime, insa existenta bd. Unirii face imposibila luarea aceluiasi unghi.

Imaginea veche de la inaltime este valoroasa pentru ca este premergatoare anilor ’30, cand imobilele moderniste masive au aparut in Bucuresti, modificand ireversibil aspectul de “oras cu gradini” al Capitalei Regatului Romaniei.

Calea Rahovei veche pornea de langa Centrul Istoric, traversa Podul Rahova (disparut) si isi urma traseul pe langa Palatul Justitiei si Asezamintele Brancovenesti. Mai sus, se poate vedea actuala configuratie a zonei, pe care am marcat traseul istoric al Caii Rahovei si unghiul surprins de aparatul foto in poza de epoca. Locul a fost total distrus de constructia blocurilor din Piata Unirii si a bd. Unirii.

1 – Evident, centrul atentiei il constituie Palatul Justitiei.

Impunatoarea constructie a fost reabilitata si straluceste si astazi, in ciuda faptului ca planurile de sistematizare includeau, se pare, si demolarea acestui edificiu in perioada 1990-1992.

2Biserica Domnita Balasa, existenta si in prezent.

3Azilul Domnita Balasa, in forma de “U”. Am gasit o ilustrata din jurul anului 1900, cu aceasta cladire. Pe atunci, gradina aferenta era renumita. Azilul a fost daramat in anii ’80, iar statuia Domnitei, din curte, a fost mutata langa biserica.

4Spitalul Brancovenesc (corpul vechi). Corpul nou, neinclus in fotografie, fusese adaugat in vremea Regelui Carol I si avea vedere la bd. Maria. In fotografia de mai sus (de Andrei Pandele), este surprinsa demolarea corpului vechi, la mijlocul anilor ’80. Poza este facuta dinspre Piata Unirii.

De sus, se vede pustiul lasat in urma de demolarile ceausiste. Pe locul Azilului si al Spitalului se afla blocuri si un teren viran, folosit drept parcare. Acest prim segment din Calea Rahovei se infunda, asadar, sub un bloc de pe bd. Unirii. Tronsonul a fost inclus in ce a mai ramas din str. Sfintii Apostoli, formand astfel un traseu hibrid-prelungit-modificat al acesteia.

5Biserica Sf. Ilie-Rahova, o alta prezenta notabila.

A fost mutata de pe amplasamentul ei initial, pentru a face loc blocurilor de pe bd. Unirii.

Astazi, se gaseste “in spate”, incadrata de edificii mai noi si mai vechi si ascunsa de ochii lumii.

6 – Frumosul ansamblu al blocurilor Agricola-Fonciera si Adriatica-Trieste, in constructie, la actuala Piata Natiunile Unite. Acest indiciu face posibila datarea mai exacta a panoramei undeva spre inceputul anilor ’20. In detaliul de mai sus, blocul Adriatica este intr-un stadiu mai avansat de constructie.

Cele doua blocuri exista si astazi, numai ca panorama s-a imbogatit cu cladiri de sticla, precum fostul turn Bancorex, iar blocul Agricola este adeseori acoperit de reclame.

7Judecatoria Sectoarelor 1, 2 si 4, langa Palatul Justitiei. Cladirea de pe Splai avea un acoperis mai bogat ornamentat decat in prezent.

Astazi, locul turnuletelor este luat de luminatoare, iar intreg acoperisul este simplificat.

8Casa la intersectia str. Palatul Justitiei cu str. Gheorghe Danielopol. A supravietuit demolarilor si inca fiinteaza, in stare buna. In continuare, pe str. Danielopol, casele vecine au fost demolate in anii ’30 iar pe locul lor s-a ridicat un imobil modernist masiv.

9 – Actualul imobil ce adaposteste Teatrul de Comediestr. Sf. Dumitru intersectie cu str. Stavropoleos. De-a lungul istoriei, cupola mare a avut de suferit, ea fiind inlocuita actualmente cu o improvizatie proasta.

10Biserica Sf. Dumitru-Posta, unde in zilele noastre slujbele se imbina armonios cu muzica de club de la puzderia de terase invecinate.

11Piata Senatului, ulterior Piata Splaiului, ulterior Piata Operetei, actuala Piata Natiunile Unite, inainte de acoperirea Dambovitei cu un planseu in anii ’30 (planseul a fost apoi distrus in anii ’70-’80, la constructia metroului si recanalizarea Dambovitei).

12 – Emblematicele cupole ale Palatului Postelor, actual Muzeu de Istorie. Mai sus, o comparatie edificatoare.

13Banca Chrissoveloni, cu fatade spre strazile Stavropoleos si Lipscani – un imobil exceptional atat la exterior cat si la interior.

14 Palatul vechi al BNR din str. Lipscani. Dupa ridicarea, la finalul anilor ’30 si inceputul anilor ’40 a Palatului nou din str. Doamnei, perspectiva a fost modificata.

15 – nu am identificat inca ce este.

16 – Cupola Palatului Bursei (actuala Biblioteca Nationala) din str. Gral. Ion Ghica intersectie cu str. Doamnei. Cladirea se afla astazi intr-o stare jalnica, avand nevoie urgenta de consolidare si reabilitare. O comparatie interesanta gasim la Lucian Vasile.

17 – O alta cupola cunoscuta – cea a actualului Centru Cultural Ceh din str. Gral. Ion Ghica.

18 – Celebra Biserica Rusa de pe aceeasi strada. Desi in prezent nu mai are cupolele aurite, ramane o prezenta aparte in peisajul bucurestean.

19Universitatea Bucuresti, cu corpul dinspre Piata Universitatii in stadiu avansat de constructie, dupa ce lucrarile fusesera sistate in perioada Primului Razboi Mondial. Desi este o cladire emblematica, Universitatea este adesea acoperita de cearsafuri imense cu reclame, iar reabilitarea fatadelor treneaza de foarte mult timp.

20 – Cupola mare a Spitalului Coltea de la Piata Universitatii. Spitalul este in prezent in reparatii capitale si, ca un element inedit, i-au fost refacute cupolele laterale, disparute in al Doilea Razboi Mondial.

21 – Un frumos imobil de sinteza – creatia arhitectului Arghir Culina – situat pe bd. Domnitei (actual Hristo Botev).

22 – Turlele Bisericii Sf. Gheorghe-Nou, cu aspectul anterior anilor ’70, cand a fost readusa la infatisarea initiala. Desi s-a procedat corect din punct de vedere istoric, trebuie sa recunosc ca aspectul de dinainte de anii ’70 mi se pare mai atractiv.

23Imobilul cu “Pasagiul Sft. Gheorghe”, ce facea legatura intre Piata Sf. Gheorghe si Piata Decebal. Cladirea, avariata la cutremurul din 1977, a fost refacuta. Astazi, este vopsita in degrade si se invecineaza cu maidanul si parcarea rasarite pe locul fostei Piete Decebal, dupa distrugerea cartierului evreiesc in anii ’80.

24Turla bisericii Baratia, de pe bd. Bratianu, fost 1848. Baratia rezista, chiar daca turla este foarte neingrijita. Mai nou, se invecineaza cu noul magazin Cocor, ale carui ecrane exterioare imense o lumineaza toata noaptea.

25O casa foarte veche, situata pe bd. Maria, in apropiere de intersectia cu str. Sf. Ilie. Casa aceasta apare in multe panorame de epoca ce vizeaza zona primului tronson din Calea Rahovei. Imobilul inca mai exista, foarte darapanat si, desigur, in pericol de demolare.

Privelistea generala a zonei din spatele Palatului Justitiei este substantial diferita in zilele noastre, Tovarasul ingrijindu-se sa aeriseasca bine locul si sa il curete atent de istorie. Dupa 1989 nu a fost nicio initiativa de reconstructie a Azilului Domnita Balasa macar. Spatiul inca exista, insa parcarea cu plata pare a fi foarte profitabila.

Cei interesati pot identifica si alte imobile pe fotografie sau ma pot corecta daca am gresit la explicatii. Cine vrea sa faca adnotari pe poza este rugat sa o trimita apoi pe adresa de mail de la rubrica de Contact, sa pot completa dupa aceea articolul.

Daca v-au placut imaginile actuale de sus, gasiti mult mai multe pe contul meu de pe Flickr.com.

Intrebarea din final: de unde credeti ca a fost facuta poza? Eu as banui ca din turla bisericii Sf. Nicolae-Vladica (din Prund), str. 11 Iunie intersectie cu bd. Maria.

Update! Se pare ca fotografia ar fi facuta din foisorul Palatului Patriarhal din Dealul Patriarhiei, punct suficient de inalt pentru a obtine o astfel de panorama.

more at http://rezistenta.net

Published by

Raiden

Membru fondator, activează din 2007 în zona istoriei şi antropologiei bucureştene, explorării urbane şi fotografiei citadine. S-a opus mereu proiectelor aberante ale administrației bucureștene. Susține și conferințe despre București.

15 thoughts on “Panorama Caii Rahovei in anii ’20”

  1. ‘Desi s-a procedat corect din punct de vedere istoric’

    Eu unul nu sunt de acord. Varianta neoclasică avea deja peste un secol vechime și o valoare istorică certă, nu mare, dar certă. Varianta nouă în schimb este rodul fanteziei unor arhitecți restauratori, pentru că nu cred că poate nimeni să știe cum arăta biserica la început. Culmea e că la Sf. Gheorghe cel puțin știm cum arăta la începutul sec. XIX, avem niște gravuri, și era foarte diferită, avea o singură turlă, mică și pătrată.

  2. Aș zice că poza nu e făcută de la Sf. Nicolae-Vlădica, pentru că prin raportare la Calea Rahovei e cam îndreptul Bis. Sf. Ilie-Rahova, în timp ce Sf. Nicolae-Vlădica e pe un colț cu 11 Iunie, care ar trebui să întâlnească Rahova undeva mai în stânga fotografiei. Singura altă variantă ar fi Dealul Mitropoliei ( vezi copacii ), probabil foișorul Palatului Patriarhal.

  3. @radu razvan

    Ai tot dreptul să nu fii de acord dar ai mai întâi obligaţia să te documentezi. Parerismul de stadion nu are ce cauta in domeniul restaurării monumentelor istorice.

    Asa ca iţi voi da câteva date:

    Ce ştii tu din gravuri este înfăţişarea bisericii după cutremurul din 26 oct. 1802 in urma căruia 95% din turlele bisericilor din Bucureşti s-au prăbuşit. Turla “mică și pătrată” pe care o vezi tu este, “culmea”, doar o învelitoare de lemn ce acoperea baza turlei astfel încât prin golul boltii să nu ploua in biserica.

    Culmea e ca înfăţişarea nu era neoclasica ci predominant neogotica, biserica fiind restaurata după marele incendiu din 23 martie 1846, in anul 1851 de către arhitectul Xavier Villacrosse la comanda domnului Barbu Stirbei.

    Culmea valorii e ca o structura de lemn îmbrăcata in tabla şi/sau tencuita cum era suprastructura ridicata de Villacrosse şi acoperirea cu tencuiala decorativa a paramentului iniţial sunt chiar fără valoare.

    Iar ce e culmea parerismului e ca numeşti “rodul fanteziei” restaurarea făcuta de “unii arhitecti” nimeni alţii decât Ştefan Balş, Henrieta Delavrancea-Gibory, Vasile Drăguţ.

    In restaurarea unui monument istoric deciziile sunt bazate întotdeauna pe dovezi arheologice (la prăbuşirea unei turle sau unei bolti rămân întotdeauna încastrate in baza parţi de pornire astfel ca se pot întotdeauna reface volumetrii corecte ale lor), pe analize comparative cu alte monumente realizare in epoca astfel încât să se fundamenteze elemente ce nu se mai pot observa material-arheologic de ex. înălţimea turlelor (aici s-au făcut comparaţii cu biserica mânăstirii Hurezi şi a mânăstirii Văcăreşti), pe dovezi iconografice (picturi votive, gravuri, litografii) care sunt puse in scara astfel încât să se obţină relaţii de proporţie intre parţile clădirilor. Si culmea e ca in cazul in baza elementelor de mai sus, a multor altor analize posibile, ale unei experiente de o viata şi a unor zeci de ani de studii se poate deduce o forma extrem de asemănătoare cu forma iniţiala a clădirii.

    @raiden si radu razvan

    Raiden îmi pare râu dar Radu are dreptate. Fotografia este făcuta din foişorul Palatului Patriarhal, întrucât este singurul loc din care ai putea să ai o perspectiva descendenta asupra Palatului de Justiţie. Iar foişorul era unul din locurile preferate pentru realizarea de vederi ale Bucureştilor.

  4. @Branxu

    Eu te’aș întreba mai întâi de ce ești atât de ostil, că eu doar mi’am exprimat o opinie, n’am dat cu parul. Eu îți mulțumesc că vrei să mă smulgi din întunericul ignoranței și într’adevăr am aflat lucruri interesante, dar nu sunt convins. Nici expunerea unei teorii generale a restaurării de biserici și nici înarmarea cu nume grele ale arhitecturii nu mi se par îndeajuns; or fi fost dl. Balș și dna Gibory mari, dar am și eu dreptul să nu’mi placă ce’au făcut.

    ‘Turla “mică și pătrată” pe care o vezi tu este, “culmea”, doar o învelitoare de lemn ce acoperea baza turlei astfel încât prin golul boltii să nu ploua in biserica.’

    Eu cred că era chiar baza turlei, fiindcă în gravuri pare să fi fost lucrată cu ocnițe, ca și registrul superior al zidurilor, dar nu asta contează.

    ‘Culmea e ca înfăţişarea nu era neoclasica ci predominant neogotica,’

    ??? Cred că nu vorbim de aceeași biserică. Iar Marele Foc din 1847 nu a fost în 1846.

    ‘Culmea valorii e ca o structura de lemn îmbrăcata in tabla şi/sau tencuita cum era suprastructura ridicata de Villacrosse şi acoperirea cu tencuiala decorativa a paramentului iniţial sunt chiar fără valoare.’

    De ce, fiindcă așa ai decis tu ? Biserica neoclasică avea deja peste un secol și venea dintr’o epocă din care nouă nu ne’a rămas mare lucru arhitectural vorbind. Era o mărturie a gusturilor arhitecturale ale societății de la 1850. E și asta o valoare. Cât despre teoria generală a restaurării, eu tot nu rămân cu impresia că ar fi vreo știință exactă, de exemplu îmi vine greu să cred că metoda comparativă e atât de precisă cum o prezinți tu, ca să nu mai vorbesc despre penuria de mărturii iconografice, problema ornamentării etc. Cât despre ‘experiența de’o viață’ a arhitecților, ea e una fără feedback în probleme de genul ăsta, că nu poți să’l chemi pe Brâncoveanu din mormânt să’și recunoască biserica. Eu unul, amator ce’i drept, știam că există mai multe curente în arhitectura restaurativă și că stilul Viollet-le-Duc nu e Sfânta Scriptură, mai e și curentul conservator tip John Ruskin; în Anglia, de exemplu, nu s’ar face niciodată ce se face la noi cu bisericile. În concluzie, mai lasă’ne și pe noi, ignoranții, să ne formăm opinii, că om fi și noi buni la ceva pe lumea asta.

  5. @Radu Razvan

    Ti-am scris un răspuns mai lung dar google nu a putut să îl proceseze asa ca iţi răspund pe scurt:

    Restaurarea monumentelor istorice nu e o ştiinţa, nici măcar exacta, nici măcar general aplicabila. In Romania după experienta nefericita a restaurării de inovaţie teoretizata de Violet Le Duc şi pusa in aplicare de LeComte du Nouy a fost nevoie de crearea unei terorii de restaurare particulare a monumentelor istorice (in special biserici) având in vedere unicitatea stilurilor şi metodelor de costrucţie. Unii dintre cei mai mari restauratori care au contribuit la aceasta este Ştefan Balş. Una din concluziile acestei teorii a fost ca soluţia de refacere a turlelor din lemn şi tabla in secolul 19 era o soluţie de avarie generata de lipsa banilor şi a tehnologiei, fiind ştiut ca in secolele anterioare s-a practicat refacerea turlelor căzute in zidărie din cărămida. Asa încât la fel ca şi in cazul Sf. Gheorhe Nou s-a optat pentru refacerea lor in cărămida. Stiu ca asta nu s-ar fi făcut in Anglia, dar după cunoştinţele mele teoria romantica şi conservationista a lui John Ruskin nu se aplica decât in Mare Britanie.

    Faptul ca tu consideri ca ferestrele bifore sunt elemente neoclasice, ca iniţial spui ca biserica are o turla pătrata ca apoi să îmi răspunzi că de fapt e baza turlei acoperita (ceea ce spusesem şi eu), ca spui ca pentru o restaurare corecta trebuie sculat Brancoveanu din mormânt, ca pentru teoria este egal ştiinţa ma obliga sa iti spun doua lucruri:

    Primo: ai voie să iţi expui orice părere atât timp cat este cat de cat argumentata sau, când este cazul de gusturi, să spui simplu ca iţi/nu iţi place.
    Secundo: “Varianta nouă în schimb este rodul fanteziei unor arhitecți restauratori” este doar un truism de stadion nu un argument.
    Tertio: Ignoranţii au voie să îşi formeze opinii dar doar punând mana pe carte şi informându-se.

    PS Imi cer scuze Raiden pentru prezenta disputa.

  6. Chiar vroiam sa va rog ori sa mentineti discutia la un nivel civilizat ori sa o mutati in alta parte.

    Deja intrati prea mult in detaliio 🙂

  7. Biserica arata bine si asa,lasati-o cum e.Brancoveanu trebuie sculat din mormant pentru reconstruirea hanului din jurul ei.Asta as vrea sa vad

    -ctrl+alt+del

  8. @Raiden_
    Minunata fotografie, frumos si binevenit articol, furtunoase comentarii aducatoare de adevar.
    Cateva remarci:
    6 – Cand a inceput constructia Blocului Agricola-Fonciera, Adriatica Trieste era practic terminat, asa dovedesc mai multe fotografii din epoca. Privind atent imaginea ta, observam aceeasi realitate, adica numai Agricola-Fonciera este in constructie.
    7 – In perioada interbelica Judecatoria de azi a fost Administratie Financiara.
    9 – Imobilul care gazduieste Teatrul de Comedie si Spitalul Clinic Dr.Ovidiu Marina era inca, in anii ’20, Spitalul PTT (al Directiei Postelor, Telegrafelor si Telefoanelor).

  9. @ dan – foarte interesante precizarile, mai ales pentru punctele 7 si 9, unde chiar nu aveam habar despre functiunea anterioara a cladirilor. Multumesc!

  10. Salut, eu am facut liceul nr.14 Electromagnetica intre anii 1977-1981 la clasa de profil electronica. Orele de educatie-fizica le facem la scoala 122 ca aveau teren de sport, tropaiam pe niste stradute cu totii in sort negru si tricou alb pina acolo, uneori singuri fara profesor si jucam fotbal. Cladirea mai exista si azi dar este in paragina. Pun cateva fotografii actuale cu fostul liceu nr.14 Electromagnetica,poate vede cineva dintre fostii colegi. Numele meu este Cristian zis “Doctorul”, am fost coleg cu Vacarescu Adrian, Rizea Ionel,Oprica Ion, Tudorache Marin,Raducu Marius,Ene Mures Cristinel,Bujac Adrian,din cati imi amintesc si eu. Din clasa a X-a practica o facem la Electromagnetica la carat prin fabrica,bagat bobine in baia de ulei sau montam tole de transformator de ne saturam. Un singur tranzistor nu am lipit cat am fost in liceul ala. Daca vede careva si isi aduce aminte sa ia legatura cu mine la incubus62[@]yahoo.com (de forma nume@domeniu.com)
    http://i1112.photobucket.com/albums/k497/incubus62/23032011048.jpg
    http://i1112.photobucket.com/albums/k497/incubus62/23032011047.jpg
    http://i1112.photobucket.com/albums/k497/incubus62/23032011046.jpg
    http://i1112.photobucket.com/albums/k497/incubus62/23032011045.jpg

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *