Pe șantierul Casei Republicii


Desi mi-am promis ca nu voi face articol separat despre Parlament (sau Casa Poporului sau Casa Republicii), am dat peste patru fotografii de exceptie de pe santierul acestei constructii ceausiste megalomanice si m-am razgandit.

Este vorba de patru cadre luate de pe inaltimile edificiului, in a doua parte a anilor ’80. Imaginile nu sunt importante pentru betoanele si schelele prezente, ci pentru fundal, unde gasim elemente surprinzatoare, care merita discutate in amanunt. –>

Dupa cutremurul din 1977, Ceausescu a scos din sertar planurile de sistematizare a centrului Capitalei din vremea Regelui Carol al II-lea si le-a amplificat la proportii faraonice. Au aparut, asadar, cladirile si arterele ce alcatuiesc noul Centru Civic. „Giuvaerul” este Casa Republicii, a carei constructie a demarat in 1984, dupa ce in prealabil cartierul istoric Uranus-Izvor de pe Dealul Arsenalului (zis si Spirii, zis si Uranus) a fost ras de pe fata pamantului.

Prima fotografie de la inaltime are cap de perspectiva actuala intersectie a Splaiului cu bd. Libertatii (nou-creat), nu departe de fostul Pod Mihai-Voda. In dreapta, se vad blocurile ministeriale in constructie, iar mijlocul pozei este obstructionat de betoane.

Exact in zona ascunsa fusese Dealul Mihai-Voda (zis si Dealul Arhivelor), un damb in prelungirea Dealului Uranus pe care se situa Manastirea Mihai-Voda, sediul Arhivelor Statului. Manastirea a fost demolata, pastrandu-se doar clopotnita si biserica, translate in str. Sapientei, in spatele blocurilor in constructie. Dealul a fost apoi nivelat, aparand acolo maidanul numit pompos „Parcul Izvor”. In fotografia de Andrei Pandele, se observa manastirea in demolare, cu turla Teatrului Bulandra pe fundal.

In stanga-sus, se gasesc emblematicele imobile de la Podul IzvorLiga Culturala (Teatrul Bulandra) si Caminul Studentilor Medicinisti. Pe malul opus al Dambovitei, cladirile dintre Splai si strada Izvor fusesera distruse. Zona demolata corespunde actualei intrari in statia de metrou Izvor, in timp ce strada omonima a fost stearsa partial, ea incepand astazi de la intersectia bd. Natiunile Unite – str. Hasdeu.

O privire din prezent spre aceasta zona ne prezinta un „parc” linistit, o zona aerisita si curatata atent de istorie. In fata blocurilor din dreapta se ridica Manastirea Mihai-Voda, iar intregul perimetru al parcului era construit si avea retea stradala, pe care generatiile mai varstnice de bucuresteni si-o amintesc sigur.

Strada Uranus, care in trecut incepea de la Podul Izvor, a fost stearsa si ea de pe harta pe acest tronson. Cu rosu, am marcat traseul ei aproximativ pe configuratia din prezent.

Dealul Arsenalului vazut dintr-un unghi opus celui precedent: Casa Republicii paraziteaza orasul si impresioneaza doar prin dimensiunile grotesti. „Parcul” Izvor nu isi justifica nicidecum existenta, mai ales ca Gradina Cismigiu este foarte aproape. Repopularea perimetrului cu cladiri este de preferat.

A doua fotografie de pe inaltimile santierului se concentreaza pe strada Izvor. Intamplator, este vorba de tronsonul existent si astazi, dar cu modificari majore.

Zona arata astfel in zilele noastre – „curtea” Casei Poporului este un maidan, iar strada Izvor a devenit, dupa anul 2000, o Mecca a hotelurilor moderne.

Revenind la imaginea veche, in stanga-sus se observa stadionul ONEF, ulterior ANEF, ulterior Republicii, inainte de desfiintare. Zona inconjuratoare fusese deja demolata.

O imagine din 1955 arata ce frumos plasat era stadionul in cartierul Izvor (se vede si turla Teatrului Bulandra), panorama fiind impresionanta. Aveas intrari si prin str. Izvor, si prin str. Maior Ene (stearsa de pe harta). Pe stadionul ANEF se desfasurau manifestatiile de Ziua Restauratiei in anii ’30. Dupa al Doilea Razboi Mondial, aici fost condamnat „fascismul”, s-au organizat manifestari proletare si au avut loc diverse meciuri de fotbal, unele cu succese rasunatoare pentru tanara Republica Populara Romina. Denumirea complexului sportiv a fost schimbata in „Republicii”.

Stadionul istoric a fost acoperit brutal si transformat in parcare subterana pentru Casa Republicii. De sus, silueta vechii arene este inca vizibila.

In fapt, astazi se mai pastreaza din vechea structura doar intrarile inspre peluza, dinspre str. Izvor si str. Putul cu Apa Rece (disparuta). Peretii mentin placajul original. Combinatia de relicva-parcare este foarte ciudata si putini mai stiu ca de fapt privim un fost stadion, nu o parcare.

In partea dreapta a zonei superioare a fotografiei de arhiva se observa o „oaza” de case. Este vorba de zona strazilor General Dragalina (fosta Rozmarin in vremea comunistilor) si Pretorienilor. Este singura ramasita din vechiul cartier Izvor care mai supravietuieste, facand tracerea spre cartierul Cotroceni.

In mare, casele se pastreaza si astazi, cu exceptia micilor hale cu acoperis tuguiat de la strada Izvor, demolate, pe locul carora a aparut un hotel mare si nou. Strada Gral. Dragalina are forma de potcoava, cele doua brate fiind legate de ingusta str. Pretorienilor – o zona linistita si pitoreasca.

Asa arata zona privita de peste Parcul Izvor. Hotelul de care faceam vorbire mai sus apare brutal in peisaj, pe langa casele mai modeste de pe str. Hasdeu.

A treia vedere de sus largeste cadrul si vedem nu numai str. Izvor, dar si str. Bogdan Petriceicu Hasdeu. Se observa mai bine distrugerile din zona adiacenta stadionului Republicii. Strazile in panta si casele interbelice fusesera distruse deja, iar in locul lor aparusera temporar baraci de muncitori. In dreapta-sus, plopii singuratici marcheaza tronsonul sters din str. Izvor, care se afla astazi sub „parcul” cu acelasi nume.

Sa analizam si strada Hasdeu. Latura dinspre Parcul Izvor fusese demolata complet, ramanand in picioare, pe partea opusa, cladiri mari cum ar fi Institutul Cantacuzino sau Facultatea de Stiinte.

Situata pe coltul str. Hasdeu cu Splaiul Independentei, Facultatea de Stiinte (chenar galben) este o cladire impunatoare, pe care am reusit sa o pozez dintr-un unghi similar celui din anii ’80.

Cu chenar rosu am marcat fostul amplasament al Facultatii de Chimie (apartinand de Universitatea din Bucuresti). Aceasta era si ea impunatoare si definea, impreuna cu Facultatea de Stiinte, Facultatea de Drept si Facultatea de Medicina Veterinara, un district universitar. Din nefericire, cladirea a cazut la cutremurul din 1977, locul ramanand viran dupa aceea. In imaginea de mai sus, Facultatea de Chimie este pozata de peste vechiul Pod Hasdeu.

Pe un cadru actual de la o inaltime mai mica, am marcat cu aceleasi chenare cele doua facultati, pentru comparatie. Pe locul Facultatii de Chimie creste iarba, refacerea ei nefiind luata in considerare de autoritati, desi se putea realiza o simbioza in stilul Liceul Lazar – Parcul Cismigiu.

Ultima vedere de sus este si cea mai spectaculoasa. Nemaiaparand betoane si fiare in cadru, dimensiunea distrugerilor facute in numele socialismului apare si mai terifianta. Cadrul-unicat prezinta vecinatatea strazii Uranus, mergand spre intersectia cu Calea 13 Septembrie – flancata de un front de blocuri inalte, in constructie.

Pentru comparatie, aproximativ acelasi cadru in zilele noastre – un maidan uscat si inestetic, in inima orasului. Strada Uranus a disparut din curtea Casei Poporului.

Mutand unghiul mai spre dreapta, apar in imagine Casa de Oaspeti (Hotelul Marriott) si Ministerul Apararii, ambele parte a complexului noului Centru Civic. Pentru Hotelul Marriott, a fost distrusa Piata Puisor, largita si redenumita in zilele noastre Piata Arsenalului.

Aceeasi vedere, fotografiata din unghiul opus, dinspre fosta Piata Puisor. Gardul care delimiteaza curtea Parlamentului de resul orasului ascunde de privirile trecatorilor pustiul arealului.

Si totusi, chiar si dupa atatia ani in care a crescut vegetatie pe locul strazilor, caselor si bisericilor din cartierul Uranus, se observa un perimetru proaspat defrisat si semi-delimitat cu garduri.

Este chiar amplasamentul viitoarei catedrale Patriarhale – Catedrala Mantuirii Neamului Romanesc. Asa intelege Biserica Ortodoxa Romana sa raspunda megalomaniei ceausiste – printr-o alta monstruozitate. Catedrala-gigant, finantata si din bani de la buget, va beneficia si de un complex de cladiri adiacente, inspre viitorul bulevard Uranus (ce va taia curtea Parlamentului in prelungirea strazii Hasdeu).

Am incercat o simulare puerila (e “la misto”, nu e „profi”, nu e la scara) pentru a vedea cum ar arata Catedrala in spatiul deja existent. Monstruos, dar, precum sugereaza Patriarhul Daniel, va fi un Mall spiritual, cu parcari si magazine de articole bisericesti la subsol. Motivatia primara a constructiei megalomanicului edificiu este, in opinia BOR, insuficienta spatiului in altarul actualei Catedrale Patriarhale. Sfantul Sinod cu zecile sale de inalti prelati nu mai incape in altarul constructiei din Dealul Patriarhiei!

Revenind la aspectele istorice, strada Uranus a fost afectata grav de demolari, nemaiexistand azi decat un ciot, intre Calea 13 Septembrie si Calea Rahovei. Tronsoanele de inceput (zona Parcului Izvor) si de mijloc (zona Casei Republicii) au fost sterse pentru totdeauna. In imagine, zona Fabricii de Paine „Flamura Rosie” de pe str. Uranus in martie 1984. Se demoleaza cu spor.

Referindu-ma din nou la imaginea aeriana, in stanga-sus, sub macarale, se observa un alt perimetru demolat. Acolo se facea loc pentru Casa Stiintei, pe tronsonul nou din Calea 13 Septembrie. Strazi precum Salvatorului, Arionoaiei si altele care se faceau din Uranus in stanga, au pierit sub lama buldozerelor.

In prezent, zona adiacenta Casei neterminate a Stiintei (unde are birouri si Academia Romana) este un maidan periculos, bantuit de haite de caini maidanezi. Cu toate acestea, chiar pe strada Sabinelor, langa maidan, a aparut un imobil nou de apartamente.

Fireste, cea mai interesanta parte a pozei vechi este reprezentata de perimetrul inca nedemolat pe atunci vecin strazii Uranus. Se observa constructii mari ce par a fi industriale la prima vedere. Este de fapt vorba de Cazarma Cuza (in prim-plan) si de Scoala de Infanterie nr. 1 (plan secundar), ambele marcate pe detaliul de mai sus. Hotelul Marriott si Ministerul Apararii nu existau inca.

Perimetrul indicat ascunde, printre altele si alte obiective importante, disparute in anii ’80. Ma refer la fostul sediu al Muzeului Militar, demolat, iar muzeul mutat ulterior in str. Stefan Furtuna, actuala Mircea Vulcanescu…

…sau la Monumentul Eroilor Pompieri din Dealul Spirii. Frumoasa statuie se gasea la intersectia strazilor Uranus si Fonteriei. In fotografia dinaintea demolarilor (de Andrei Pandele – stanga), str. Fonteriei coboara spre Mihai-Voda, in timp ce linia de tramvai marcheaza str. Uranus. Zona aceasta nu mai exista. Monumentul a fost mutat in fata Hotelului Marriott (dreapta).

In final, cateva fotografii, tot de arhiva, dar color, cu Casa Republicii in stadiu avansat de constructie – finalul anilor ’80.

Fatada nordica, dinspre Parcul Izvor, atunci si acum.
Fatada nordica, plus iarba ce creste pe locul cartierului Izvor.

Fatada sudica, dinspre Calea 13 Septembrie, atunci si acum. Aici se afla acum intrarea in Senatul Romaniei si, din poza veche, putem observa ca trebuia sa aiba numai 3 portaluri, pe proiectul initial.

In fine, o poza actuala cu fatada estica – cea principala (sus), dinspre Piata Constitutiei. Jos, o vedere din prezent cu cartierul Uranus, cosmetizat de Ceausescu astfel incat este de nerecunoscut. Acesta este orasul cu care Marele Carmaci vroia sa intre in istorie. Un oras aerisit, cu cladiri imense, total contrar traditiei bucurestene. Progresul este binevenit, insa daca este facut cu cap si nu cu distrugerea totala a patrimoniului irecuperabil atat de valoros.

UPDATE 2014

1. Imagini cu șantierul în 1986:

1mai1986 3Casa Republicii văzută dinspre Splaiul Independenței. În prim-plan, fostul amplasament al Mănăstirii Mihai-Vodă și al cartierului Izvor.

1mai1986 2Casa Republicii văzută din mijlocul dărâmăturilor din ce era odată cartierul Izvor-Antim.

1mai1986Casa Republicii în construcție și pavimentul unei vechi străzi, în prim-plan.

bucuresti_19862. Bulevardul Victoria Socialismului în construcție, fotografie din 1987-1988. Oamenii merg spre casele lor prin mijlocul șantierului. Pe fundal, Casa Republicii crește.

casa poporului 1988 mare3. Fotografie din 1988 cu o imagine aeriană luată din zona Universitate. Dimensiunea șantierului noului centru civic care se vede în depărtare este impresionantă!

4. Catedrala Mântuirii Neamului se ridică repede și semeață în dealul Arsenalului. Vedeți oda pe care i-am dedicat-o. Și continuarea.

CMN_iul2014Stadiul lucrărilor în iulie 2014, fotografie făcută de pe hotelul Marriott. De reținut că ansamblul cuprinde o sumedenie de alte clădiri pe lângăbiserica în sine.

Published by

Raiden

Membru fondator, activează din 2007 în zona istoriei şi antropologiei bucureştene, explorării urbane şi fotografiei citadine. S-a opus mereu proiectelor aberante ale administrației bucureștene. Susține și conferințe despre București.

52 thoughts on “Pe șantierul Casei Republicii”

  1. Uimitoare achiziţie! Mulţumim pentru articol şi pentru toate informaţiile explicative, Raiden!

    În prima poză, structura de corp care ocupă centrul fotografiei este redana din stânga-faţă. În poza a doua este redana din stânga-spate. În cea de-a treia se poate distinge în partea de jos structura cupolei ce acoperă în prezent sala Camerei.

    În poza a patra, în dreapta-sus bănuiesc că se poate distinge tribuna acoperită a stadionului ONEF. În aceeaşi poză, cazarma Al. I. Cuza apare datorită faptului că a fost folosită pentru organizarea de şantier. Diferenţa de nivel rezultată din excavarea Colinei Arsenalului este şocantă.

  2. Chiar ca, am uitat sa spun de stadion si cupola in cazul ultimei poze de sus. Le observasem, te rog sa ma crezi!

    Oricum, in cazul tau, citirea articolului a fost “la pont” :))

  3. Absolut infricosatoare pozele de pe santier. Un santier presupune progres pentru ca se pleaca de la premiza ca ce construiesti ajuta in vreun fel omenirea. Magaoaia nu face altceva decat sa … defapt nu stiu ce face dar when I’ll have my way acolo va fi districtul financiar al Capitalei.

    Vote for Radu

  4. Daca ar avea cineva timpul necesar adunarii tuturor fotografiilor facute pe santierul CP, ar iesi o expozitie pe cinste. Eu personal as organiza o expozitie permanenta in fata magaoaiei (Parcul Izvor sau Piata Constitutiei) pentru ca toata lumea sa stie ce reprezinta de fapt “mareata realizare”. Cat despre inutilitatea parcului…gandeste-te ca Cismigiul este mai mult o gradina, nu un parc in adevaratul sens al cuvantului unde poti sta pe iarba la un picnic. Izvorul are rolul sau, ar fi pacat sa dispara; probabil dupa ce stad. Lia Manoliu va fi gata si n-o sa mai fie organizate concerte in mijlocul parcului, edilii o sa aiba grija sa-l mai umple cu vegetatie, pentru ca jumatatea dinspre CP chiar are aspect de maidan.

  5. @ Radu – sunt alegeri anul asta??

    @ abracadabbra – nu sunt de acord cu viziunea ta. “Parcul” Izvor e artificial, nu a existat inainte, nu trebuie sa existe nici acum. Te poti da cu rolele prin jurul CP, e destul loc.

    Spatiul este si asa foarte deschis si aerisit in zona Centrului Civic. Hai sa mai dam putina viata cartierului vitregit. As fi de acord sa fac o concesie: sa se mentina doar 1/2 din actualul “Parc” Izvor, restul sa fie suprafata construibila.

  6. Cine stie ce se afla sub parcul Izvor. Proprietari care au incercat sa isi recupereze terenurile situate in zona parcului se judeca de ani buni cu Primaria dar dupa cate se pare nu vor fi retrocedate. Aceeasi problema este si in partea dinspre 13 Septembrie cu Uranus. In zona aceea au fost retrocedate niste terenuri dar dupa cate se pare nu se poate construi nimic. Cred ca o sa aflam cu greu ce se afla sub Casa Poporului si Casa Academiei (fosta a lui Elena Ceausescu)!

  7. Şocant, pentru că e un şantier mult prea mare, mult prea monstruos pentru un oraş. Cum zicea Radu – care a fost progresul în numele căruia s-a făcut asta?

    ştii, nici Casa poporului n-a existat, dar există – şi de aia cred eu că Parcul Izvor trebuie să rămînă – ce s-ar construi acolo în afară de clădiri de birouri? Uită-te la strada Izvor şi la hotelurile alea – au înfrumuseţat zona? Un parc frumos e mai de folos decît încă un cartier de afaceri, care ar putea să stea foarte bine în zona dinspre 13 Septembrie-Casa Academiei.

    Catedrala aia e hidoasă şi o să fie cel mai mare kitsch din România. orice proiect de bun-simţ care priveşte restul zonei e handicapat din start de prezenţa Catedralei.

  8. @ Anonim – afli usor consultand planurile cadastrale mai vechi.

    @ hm – in numele progresului societatii socialiste multilateral dezvoltate s-au facut multe.

    Referitor la “Parcul” Izvor stii bine ca avem opinii diferite, asadar nu voi polemiza aici 🙂

    Catedrala se va face, pt ca asa vrea Preafericirea Sa. In aceste vremuri negre, ma bucur sa vad ca BOR canalizeaza fondurile de care poate face rost spre teluri cu adevarat esentiale si utile dreptcredinciosilor romani.

  9. Dintre succesele nationalei pe stadionul Republica amintesc doar un Romania – Elvetia = 1 – 9 pe la sfarsitul anilor ’50. Stadionul era cam a doua optiune mereu, preferate erau stadioanele Venus unde juca echipa omonima, o minune arhitectonica la vremea respectiva dupa cum o descria I.Chirila, avea o capacitate de 15.000 de locuri iar tribunele erau construite integral din lemn, a fost daramant la ordinul lui Carol al II-lea la mijlocul anilor ’30, Romcomit (sau Romcomitat) unde juca echipa Juventus Bucuresti sau stadionul Giulesti.Dupa 1960 Republica a fost folosit foarte rar pentru meciuri de fotbal sau pentru alte activitati sportive oficiale.

  10. hai c-aşa e, da’ mă seacă urîţenia aia adăugată adusă zonei de Cacatedrală! Adică, nu-i de-ajuns că ai monştrii ăia ceauşişti, mai trebuie să-ţi distrugi şi orice şansă să faci ceva decent acolo.
    Şi parcă văd că pe lîngă mega biserică o să avem un gard de beton şi mai înalt decît gardul de-acum al parlamentului.

  11. caut si eu o harta cat de cat actuala a Bucurestiului pe cartiere, dar sa se vada si strazile bine, sa poti vedea orice strada in ce cartier e. stie cineva?

  12. mai pacatosule, ai pus catedrala invers :))…eu cred ca se potriveste acolo, imi si inchipui un tur turistic combinat al casei poporului si catedralei…altceva nici nu iti mai trebuie sa vezi…daca facem un rahat, trebuie sa-l facem mare, cat mai mare si daca sunt mai multi rahati mari, cu atat mai bine…ar mai fi loc pentru inca doua, maxim trei cladiri in acelasi “stil” si toata zona ar fi mandria oricarui roman adevarat…in rest, felicitari pentru descoperirea pozelor

  13. @ hm – va fi un gard mai frumos ca cel de la Patriarhie, din moment ce aici va fi NOUA Patriarhie!

    @ adi – la intrarile in statiile de metrou vei gasi ce cauti. Mai on-topic pe viitor, te rog!

    @ popescu – in sfarsit, a observat cineva! Ei hai ca nu-i atat de rau ca daca as fi inversat crucea 😀

    Am pus-o asa pt ca nu-mi placea cum arata decupajul in varianta “logica” – altarul spre rasarit.

    Hai sa facem cat mai multe megalomanii, cat mai multe nebunii in dealul ala!!

    @ R. Oltean – Ma bucur ca ai regasit si o amintire in pozele astea. 🙂

    Atentie la tastatura in romana, poate genera greseli involuntare.

  14. In primavara lui 1985, pentru ca lucram la Institutul Cantacuzino, dar locuiam in Berceni, faceam de multe ori drumul pe jos, alegandu-mi diverse rute; atunci am vazut de mai multe ori, pe Str.Izvor si pe cele din zona, doi insi: unul din ei, cu un aparat serios, facea poze caselor, iar celalalt nota intr-un registru. Sa fi fost ei de la Primarie sau de la alta institutie?! Si atunci exista oare undeva depozitat un mare set de fotografii cu fostul cartier?

    ***Cladirea Facultatii de Chimie a Universitatii s-a prabusit in martie 1977; ca organizare institutionala, deja apartinea proaspat infiintatului Institut National de Chimie, din care facea parte si Facultatea noastra de Tehnologie Chimica din Politehnica.

    ***Multumim pt articolul interesant si documentat!

  15. alea de la metrou nu e pe cartiere ci pe zone care constau in 1-3 cartiere la gramada (altele lipsind) si nu are strazi.

    scuze de (partial) offtopic, am vazut ca tema principala e urbanul si ca pot intreba orice legat de subiect.

  16. @ dan – si atunci perimetrul acela a ramas gol dupa ce s-a prabusit Facultatea de Chimie? Nu am citit pe nicaieri de aceasta cladire, nu e mentionata intre “victimele” cutremurului.

    @ adi – nu cred ca este publicata vreo harta cu ce vrei tu, ceri prea mult de la autoritati.

    Tema blogului este urbanul, iar a articolului – santierul Casei Poporului. Pt orice alte intrebari, ai la dispozitie sectiunea de “Contact”.

  17. Pozele cu santierul Casei Poporului prezzentate mai sus plus alte cateva zeci sunt expuse si in foaierul Salii de Plan a Senatului. Azi le-am vazut !

  18. Sambata e accesul permis vizitatorilor (in cursul saptamanii e permis doar grupurilor organizate). Eu am fost in vizita la cineva care lucreaza acolo si e bataie mare de cap dai o declaratie la intrare, lasi buletinul, da cineva o declaratie pt tine si primeste o foie pe care trebuie sa o semneze secretarul general pt tine si sa o duci inapoi la intrare. Sambata e program lejer de muzeu. Am vrut sa fac poze dar ochiul vigilent al SPP-ului m-a amenintat cu confiscarea telefonului.

  19. @ Freesys – multumesc pentru notificare!

    Asa e la noi, greu de tot cu autoritatile. La Parlamentul din Berna, Elvetia, te invita sa iei loc in sala de plen, vizita e gratuita si pe deasupra au si un super Palat al Parlamentului!

  20. @Raiden – Felicitari pentru articol si mai ales pentru difuzarea in premiera a acestor fotografii-document!
    As avea totusi o obiectie la poza nr. 4 in ce priveste identificarea Scolii de Infanterie; mie mi se pare ca acolo era Teatrul Armatei, este chiar prima imagine in care reusesc sa-l vad integral. Scoala se afla ceva mai sus in dreapta.
    De asemenea, din verificarile mele reiese ca ceea ce pare a fi traseul strazii Uranus e de fapt un drum creat artificial, pentru basculante, la o anumita distanta de strada veche, care avea un alt unghi si intra chiar pe sub Casa Republicii.
    Se mai observa si panta abrupta din zona strazii Pelerinilor (fosta Scaricica), precum si intrarea oficiala a stadionului prin str. Maior Ene.

    @Dan – Daca e asa cum spui, si s-au pozat imobilele inainte de demolare, acest fapt sterge o buna parte din vinovatia regimului comunist, acuzat ca a incercat sa distruga trecutul istoric. Eu banuiam ca s-a facut ceva in acest sens, fiind ei insisi interesati sa poata reconstitui, la nevoie, imaginea zonelor demolate, pentru unele cercetari. Ceea ce se urmarea in mod expres era ca persoanele particulare neautorizate sa nu pozeze, intrucat imaginile ajungeau uneori pe posturi TV straine, unde Ceausescu era denigrat si supus anumitor presiuni din afara. Mai ramane sa aflam unde au ajuns fotografiile si cum le putem accesa in vederea publicarii.

  21. @ Aventurierul – da, corect cu traseul strazii Uranus. Ce sa-i fac, nu ma pricep asa de mult ca tine 🙂
    Tu esti expert in zona aia, asa ca orice corectura e de folos, multumesc.

    Cu Teatrul Armatei nu stiu ce sa zic, eu cladirile le-am identificat pe o harta din anii ’30. Mai cercetez.

    Poate reusesti sa marchezi strazile pe poza si sa faci tu un articol mai detaliat.

  22. @Raiden
    Cu fosta Facultate de Chimie a Universitatii exact asa stau lucrurile, terenul a ramas viran dupa 1977 (mi-a confirmat asta ieri un bun si vechi prieten, chimist universitar, azi academician, Profesorul Marius Andruh). Colegii nostri chimisti de la Universitate au trebuit sa-si tina cursurile, seminariile si laboratoarele la noi, in amfiteatrele, salile si laboratoarele Politehnicii (orarul se organizase pana la orele 10 seara …).

  23. 1. Tot ce se demola in vremea lui Ceausescu era mai intai fotografiat, cartat din punct de vedere al starii tehnice a constructiilor si se intocmeau relevee (planuri, vederi, sectiuni). Nu erau de calitate grozava, dar erau piese necesare in “Documentatia de exproprieri – demolari”, ce insotea obligatoriu proiectele de desfiintare si constituia fundamentul tehnic pe care se emitea Decretul de expropriere. Este posibil ca, din graba, sa fi existat si unele lacune, dar asta era regula. Dupa 199o, aceste documentatii sunt de negasit.
    2. Orice proiect de mobilare al spatiului adiacent Monstrului se va lovi de amenajarile din orasul subteran.

  24. raul facut ramane facut! indiferent de catedrale, indiferent ca s-ar initia cine stie ce proiect de un sens pozitiv ecologic social spiritual.Sentimentul locului ramane totusi, caci pamantul pe loc a ramas chiar daca sapat!

    respectele pentru ceea ce faci si cultura de care dai dovada in acest domeniu!

  25. @ Anonim – 1. Oare pentru ca ar exista discutii aditionale la eventualele retrocedari?

    2. De acord.

    @ crug – Multumesc pentru aprecieri, sper sa urmaresti si articolele viitoare 🙂

  26. Am numarat cam 66 de cruci la proiectul Catedralei Mantuirii Narozilor. Au vreun scop, altul inafara sa aduca inca un plus de tampenie la proiect ? BOR-asc a devenit o filiala de afaceristi, si ma enerveaza, pe langa proiectul asta retard, si locatia aleasa sa-si deschida noul butic. otonis

  27. @ otonis – Sa vezi ce am aflat: cica nu s-ar face varianta asta de catedrala (proiect care a luat locul I la concurs), ci proiectul de pe locul III, din simplul motiv ca apartine arhitectului personal al Patriarhului.

  28. Am de facut o noua corectura la fotografia cu asa-zisa fabrica de paine de pe str. Uranus. Poate dintr-o scapare a autorului, s-a produs o confuzie, caci este vorba de strada Antim, in zona intersectiei cu strada Zebrului. Turla ascutita ce m-a indus in eroare crezand ca e a bisericii Spirea Veche, este de fapt a unui imobil cu 2 etaje si foisor, din dreptul strazii Minotaurului, aflat inaintea blocului cu 5 etaje, care nu se vede aici, dar apare intr-una din pozele lui Vartanian, in directia Caii Rahovei. In rest, toate bune!

  29. @ Aventurierul – eu am preluat textul atasat pozei. Nu este prima data cand se intampla sa fie localizata gresit o astfel de imagine, din pacate.

    Mersi pentru explicatii, esti detectiv, ca de obicei 🙂

  30. Interesant articol, plin de informatii si poze impresionante, numai ca nu sunt de acord cu un singur lucru , cel al constructiilor si chiar sunt curios ce anume ar dori autorul sa se construiasca pe actualul loc al Parcului Izvor si cine crede ca se va bucura de aceste spatii si cum vede el rezolvarea spatiului verde pe cap de locuitor, sunt sigur ca noi cei de rand nu vom avea nici voie sa trecem pe strazile acelea daca se fac cine site ce ansamble rezidentiale sau mai mult ca sigur vor aparea niste bloculete de birouri de 20-30 si ceva de etaje care ne vor linistii de tot. Facand o paralela intre ceea ce e astazi printre casele de pe Plevnei si vechiul Cartier care din cate stiu de la tatal meu erau si multe darapanaturi pe acolo si cand treceai prin acel cartier era inposibil sa nu iesi mirosind a fum, cum credti ca e mai bine. Aveti curaj sa intrati noaptea printre casele din zona Plevenei. Vreau un raspuns sincer si nu influentat de un gand nostagic,intradevar erau si cladiri frumoase dar nu intotdeauna se si pot salva. Cel mai bine este daca azi in libertate stim cum, spunem si putem sa protejam si sa conservam nu doar cu vorba ci si cu fapta ceea ce exista dar se pare ca astazi se fac crime mai mari si din pacate noi nu beneficem de utilitatea cladirilor care se construiesc. Multumesc

  31. @ Radu Razvan – De pe strada Izvor chiar nu avem fotografii, se cunoaste doar una buna, a lui Dan Vartanian. De pe Uranus sunt tot felul de poze, dar nu strica si mai multe.

    Da, ai dreptate cu Scoala de Infanterie!

    @ Anonim – stam de vorba dupa ce te semnezi. Mersi.

  32. Nu sunt de acord cu acel “oras aerisit” din penultima fraza de incheiere.

    Bucurestiul este oricum, numai aerisit nu. Pe orice artera ai senzatia ca-ti “cad blocurile in cap”. Plimbarile din putinele cartiere sau franturi de cartiere integral de case care au mai ramas imi lasa o impresie mult mai buna de aeriseala. Presupun ca se datoreaza regimului mult mai mic de inaltime.

    Prin contrast, in cartierele-dormitor precum Militari am o permanenta senzatie de sufocare.

    In concluzie, cred ca poate ar fi fost mai potrivita expresia “oras sufocant”. Gandit in mod special astfel incat sa striveasca spiritul cetateanului.

  33. @ bladhaund – din pacate, ironia se simte mai greu in scris, iar eu nu sunt scriitor de meserie. Evident ca “aerisit” era la misto!

    Sunt de acord cu remarca ta, cartierele de tipul Militari sau Crangasi sunt intr-adevar sufocante.

  34. O zona imensa distrusa cam degeaba. In primul rand jumatatea vestica a curtii palatului e degeaba, la fel si zona complexului sportiv cotroceni, marriot, ministerul apararii.parcul izvor nu e parc, ci o gluma :)) pe locul caruia erau niste vile superbe pe vremuri daca nu ma insel.Casa academiei romane, mai bine nu mai spun. Catedrala ar trebui construita in mijlocul site-ului Esplanada parerea mea, locatia fiind mai accesibila.ar trebui reconstruite zonele din fata casei academiei, izvor si esplanada. O alta greseala mare facuta de proiectantii CC a fost ca nu au plantat copaci pe intreg Bd Unirii, doar pe tronsonul Pta Unirii- Constitutiei.m Per total, o mare risipa de spatiu intre zona Unirii si Cotroceni. As vrea sa puteti scrie si despre zona dintre Pta Unirii si Pta Alba-Iulia , cea de dinainte.Chiar nu am gasit nicaieri informatii . Fain articol. Keep doing what you do.

  35. Articol de nota 10, felicitari Raiden pentru blog si pentru munca de documentare. Presupun ca esti acelasi Raiden de pe flickr, si acolo contributiile tale sunt excelente.
    Felicitari!

  36. Megalomania nu ține cont de regimul politic. După ce tovarașul a construit Casa Poporului, o mână de popi dezaxați investesc sume uriașe într-un alt proiect aberant! Culmea că o fac pe banii noștri fără să avem dreptul de a ne opune. 60% din salariul vostru se duce la stat (din start), apoi mai plătiți 24% din ce v-a rămas drept TVA. ce se fac cu acești bani??! Catedrale pentru prostime.

  37. Un sincer bravo, Raiden, pentru articol si pentru idee, in general. Anume, ideea de a dezgropa macar un pic din istoria acestui loc – marcat e putin spus – al Bucurestilor.

    Cateva (mici) reactii – de fapt, simple franturi de ganduri.
    Prima reactie priveste o serie de cadre cuprinse intru-un film realizate de Realitatea http://www.youtube.com/watch?v=d0B0U718uhs&feature=related ), dedicat Casei Poporului. Probabil ca e, de multa vreme, binecunoscut pasionatilor de istoria fostului cartier Izvor. Si nu am de gand sa ma refer la comentariile si parerile cuprinse in el. Insa, am fost impresionat de potentialul documentar continut in imaginile de epoca – nu de… Epoca (de aur)! Am impresia ca imaginile respective provin, in majoritate, de la ANF.

    De exemplu, la minutul 13 si 13 secunde – Stadionul Republicii. Unii – inclusiv arhitectului-sef al proiectului Casei Poporului, Anca Petrescu – afirma ca stadionul a reprezentat un soi de victima colaterala, initial nefiind prevazuta daramarea sa. In filmul la care ma refer, la 13’13”, se poate vedea cum macheta zonei, pe care arhitecta da explicatii sotilor Ceausescu, cuprinde ATAT Casa Poporului, CAT SI Stadionul Republicii.
    Calupul respectiv de imagini mai arata, indirect, si transformarile prin care a trecut proiectul, macheta cuprinzand o versiune a CP usor diferita de rezultatul final.
    Intre 13’39” si 13’51” (aproximativ) se poate vedea o panoramare destul de relevanta a zonei din apropierea CP – Vest, apoi Nord – parti filmate chiar de pe cladire. In care se vede, printre altele (amploarea lucrarilor si distrugerile fiind impresionante), ca Stadionul Republicii era, deja, in curs de demolare/transformare.

    Intre 15’35” si 15’44, cadrele arata translatarea unei biserici.

    Cadrele de la 15’50” la 15’55” arata cel putin un alt aspect interesant: o noua macheta, cuprinzand si alte cladiri prevazute a face parte din complexul CP. Pe locul fostei peluze a Stadionului Republicii, sau imediat in exteriorul ei (e vorba de peluza dinspre str. Izvor, sau dinspre actuala cladire a Marelui Stat Major, se poate observa un soi de turn…

    In fine, remarca (una din ele)facuta de Aventurierul (felicitari pentru seriozitatea documentarii si soliditatea observatiilor!), anume ca, si din calculele mele, cel putin un segment din partea nordica a fostei strazi Uranus, cel dinspre Dambovita, se afla “sub” CP.

    Succes in documentarile viitoare, celor interesati (Raiden si nu numai)!

  38. Unii dintre noi nu vor putea vedea niciodata Bucurestiul de altadata decat prin poze. Trist. Pacat de toate cladirile de importanta istorica ce au fost demolate, pacat de cartierul Uranus si de stadionul Republicii si de multe altele.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *