Gloanțele lui ’89 au distrus centrul Bucureștilor

89_copPiața Revoluției din București a fost devastată în două rânduri de-a lungul secolului 20. Prima oară s-a întâmplat în 1944, când bombardamentele germane de după 23 August au țintit Palatul Regal (actual Muzeu Național de Artă), centrul puterii de la acea dată. Al doilea val de distrugere a venit în decembrie 1989, în timpul evenimentelor care au dus la căderea regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu. Dacă despre prima distrugere am vorbit într-un articol mai demult (vedeți imagini de arhivă aici), recent am primit de la Cristian Malide un set de fotografii din arhiva personală. Aceste fotografii surprind imagini din Piața Palatului (actuala Piața Revoluției) după 25 decembrie 1989. Le vom vedea în continuare.

executie-ceausescuExecuția soților Ceaușescu la Târgoviște în ziua de Crăcun a anului 1989 ar fi trebuit, teoretic, să pună capăt așa-zisei Revoluții, să calmeze spiritele și să semnaleze începutul unei noi ere. Ceea ce s-a întâmplat, însă, a fost o acaparare a puterii de către FSN (Frontul Salvării Naționale, condus de comunistul Ion Iliescu), care a început diversiunile. Cea mai mare diversiune, menită să semene groaza în rândul populației pentru ca nu cumva să conteste autoritatea FSN, a fost despre TERORIȘTI. Populației i se cerea să fie vigilentă și să nu permită teroriștilor să fure cuceririle Revoluției.

“Teroriștii” au fost scuza perfectă pentru ca în București să înceapă să se tragă la buna întâmplare. Pe lângă cei mulți uciși de gloanțe răzlețe sau intenționat în zilele de după 25 decembrie 1989, clădirile din Piața Palatului au fost pur și simplu devastate, în afară de actualul Hotel Hilton și fostul Comitet Central al PCR (actual Minister de Interne). Palatul Regal, Biblioteca Centrală Universitară, Palazzo Bordenache, sediul Direcției a V-a a Securității Statului – toate au fost incendiate, iar fațadele au fost ciuruite de gloanțe. Să vedem, așadar, fotografiile de la Cristian Malide. Important: nu este un set exhaustiv și nu prezintă toate distrugerile.

01După fuga dictatorului, sediul puterii comuniste – Comitetul Central – fusese ocupat de manifestanti, insa după 25 decembrie, aici își desășura activitatea Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN). Aici a fost numit Petre Roman prim-ministru. Adăpostind deja noua putere, clădirea începută în timpul Regelui Carol al II-lea și terminată după război nu a suferit distrugeri majore. Era foarte bine păzită. Actual sediu al Ministerului Afacerilor Interne, după ce până în 2004 a adăpostit Senatul României.

02Hotelul Athenee Palace, actual Hilton. Cel mai plin de microfoane de spionaj hotel bucureștean a trecut în anul 1990 nedistrus. În imagine, fațada lungă, dinspre strada Episcopiei. Parterul menține aspectul refacerii de după bombardamentele din 1944.

03Biblioteca Centrală Universitară, fostă Fundațiunea Universitară “Carol I”, a ars aproape în totalitate, rămânând în mare parte doar zidurile din ea. Multe volume rare și exemplare de documente prețioase s-au pierdut în incendiu. A fost o adevărată crimă de patrimoniu cultural. În fotografie, se observă că perimetrul fusese securizat, clădirea fiind nesigură după incendiu. S-a pus problema apoi dacă să fie sau nu demolată, dar în cele din urmă s-a luat decizia refacerii ei. Lucrările au durat foarte mult, edificul fiind gata restaurat abia în jurul anului 2000. În 2010 a primit pe frontispiciu din nou titulatura regală: Fundațiunea Universitară “Carol I”, iar în fața ei a apărut o refacere a statuii întâiului Rege, un monument controversat (citiți aici cronica inaugurării).

04Cadru care surprinde intersecția străzilor Academiei, Onești (actuală Dem I. Dobrescu) și Boteanu. În centru se observă “cochilia” fostului sediu al Direcției a V-a a Securității Statului, fostă casa Păucescu înainte de comuniști. Clădirea a suferit cele mai mari distrugeri dintre toate cele din Piața Palatului. După ce în anii ’90 a zăcut în ruină, a fost apoi revitalizată prin păstrarea cochiliei și ridicarea dinăuntru a unui corp modern – un proiect extrem de controversat despre care am scris aici. Nu s-a optat, așadar, pentru refacerea în stilul inițial. În prezent, clădirea este sediul Uniunii Arhitecților și are o cafenea la parter și subsol.

În dreapta imaginii se vede puțin din Comitetul Central, iar în stânga fostei case Păucescu, un bloc interbelic de pe strada Boteanu, care a suferit și el distrugeri minore. A fost ulterior reparat și consolidat antiseismic. În stânga imaginii se observă o clădire distrusă în mare proporție.

07Este vorba de o fostă casă individuală – practic, un palat belle epoque de inceput de secol 20, în care s-a spus că s-ar ascunde teroriști. Clădirea a fost arsă și s-au tras rafale de gloanțe asupra ei. După evenimentele din 1989, se găsea în stare similară cu Biblioteca Centrală Universitară. În dreapta pozei, același bloc de pe strada Boteanu.

05Detaliu al fațadei dinspre strada Onești (actuală Dem. I. Dobrescu), fațadă ciuruită de gloanțe.

06Detaliu al fațadei de colț și al balconului corespunzător. Practic, etajul superior și podul nu mai existau, rămânând din clădire doar zidurile exterioare. După 1990, casa a fost integrată în complexul Bibliotecii Centrale Universitare, cu a cărei clădire istorică se învecinează. Astăzi, ea reprezintă corpul administrativ al bibliotecii și impresionează încă de la intrare, cu holul susținut de coloane masive de marmură verde. În jurul anului 2000, complexul BCU a fost îmbogățit cu corpul Dacia, care are fațada principală spre strada C. A. Rosetti.

08Ultima fotografie din setul lui Cristian Malide surprinde oameni care își plâng morții și aprind lumânări pe spațiul verde din fața Comitetului Central, spațiu ocupat astăzi de odiosul ansamblu numit “Memorialul Revoluției”, de fapt o batjocură la adresa întregii zone. Inaugurat în 2005 la dorința expresă a fostului Președinte Iliescu și a fostului Ministru al Culturii, Răzvan Theodorescu (ambii membri marcanți FSN), este unul dintre cele mai contestate monumente bucureștene.

M-am gândit ca, în loc de concluzii, să vă arăt clădirile devastate de mai sus așa cum se prezintă ele astăzi.

Biblioteca_centrala_universitara_-_fundatiunea_Carol_1Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” – corp Fundație

3878689314_fe25b4372e_oCasa Păucescu

cas259-azi-biblioteca-central259-un_91e13bc622f7d7f8f1c5277c759001f7Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” – corp administrativ

Published by

Raiden

Membru fondator, activează din 2007 în zona istoriei şi antropologiei bucureştene, explorării urbane şi fotografiei citadine. S-a opus mereu proiectelor aberante ale administrației bucureștene. Susține și conferințe despre București.

3 thoughts on “Gloanțele lui ’89 au distrus centrul Bucureștilor”

  1. Palatul Regal a fost atacat nu de aviația anglo-americană, ci de cea germană, după actul de la 23 august 1944 (ca încercare de contra-lovitură de palat). De asemenea, eu știam că imobilul pe care l-ai identificat drept casă individuală (actual sediu administrativ al BCU-ului) este de fapt corpul inițial al Fundației ”Carol I”.

    PS: cel care a comandat unitatea de tancuri care a tras în palatul BCU a fost după 1990 șef la Direcția de Cultură a Armatei Române.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *