Casa bucătăresei, o delicatesă în Sălăjan!

00 cop
Capitala este plină de legende țesute de-a lungul veacurilor, care de care mai savuroase. M-am hotărât să urmăresc una din ele și am mers în cartierul Balta-Albă, unul dintre primele ansambluri majore de locuit dezvoltate în timpul regimului comunist. Se zvonea că, undeva în sudul cartierului, s-ar găsi un vestigiu interesant din fosta comună Dudești-Cioplea (demolată și înghițită de actualul cartier): o casă despre care se zice că ar fi fost salvată de Nicolae Ceaușescu însuși!

01 bucuresti_anii50București, capitala Republicii Populare Romîne – hartă din anii ’50. Așa cum se poate lesne observa, comuna suburbană Dudești-Cioplea (trecută din jurisdicția județului Ilfov la Capitală în anii ’20) era încă o entitate de sine stătătoare. Planurile erau însă ca, începând din Dristor și până spre Glina, să se dezvolte un cartier muncitoresc care să deservească viitoarea platformă industrială Titan, și nu numai.

02 ba_1967În anii ’60 s-a început construcția masivă de blocuri în ceea ce deja se numea cartierul Balta-Albă – Titan. În imagine, bulevardul Ioan Șulea (actual Camil Ressu) mergând spre intersecția de la Râmnicu-Sărat (foto: Agerpres/Rompres). Doar un flanc e populat de blocuri (notabile sunt N-urile, foarte masive), imediat aveau să apară și pe partea care încă păstra casele țărănești. Dacă fotografia ar fi fost făcută în direcția opusă, ar fi fost vizibilă zona care mă interesează în acest articol.

03 prevederiiIntersecția marcantă pentru cartierul Balta-Albă Sud era Piața Leontin Sălăjan (Ministru al Forțelor Armate al R.P.R. în anii ’50 și amic al lui Nicolae Ceaușescu), astăzi Piața Titan. În intersecție și pe lângă ea a apărut, la finalul anilor ’60 și mai ales până în 1975, o pădure de blocuri.

Străzi din vechea comună, precum Prevederii, Patrioților sau Vlăhița au fost demolate, în locul caselor modeste apărând blocuri de 10 etaje. Totuși, o casă de pe strada Prevederii (marcată cu albastru) a rămas în picioare și astăzi stă stingheră printre vecinii ei cu mult mai înalți. Am marcat parcela cu un chenar galben.

04Privită din strada Prevederii, casa cu pricina pare relativ modestă. Nu are tencuială pe exterior și curtea este împrejmuită cu un gard de lemn absolut banal. Trecătorul rapid este posibil să nici nu o observe.

05 ceausescuCe este cu această casă? De ce a rămas doar ea nedemolată pe tot acest tronson de stradă? – întrebările apar inerent. Aici lăsăm concretul și intrăm în legendă.

Gura lumii spune că aici ar fi locuit o femeie care în anii ’60 avea un serviciu care genera multă bârfă: era bucătăreasa personală a familiei Ceaușescu. Astfel, când femeia auzit că întreaga zonă va fi demolată, a apelat la noul lider comunist (pe atunci) al României să o ajute. I-ar fi spus că nu dorește să se mute din casa părintească. Ceaușescu ar fi dat apoi ordin ca locuința bucătăresei să nu fie dărâmată, ci să fie păstrată întocmai, între noile blocuri.

Mai multe detalii nu se cunosc, nu se știe în primul rând dacă povestea este adevărată, dacă aici a locuit într-adevăr bucătăreasa Ceaușeștilor sau care este motivul real al supraviețuirii casei.

06Revenind în concret, să vedem cum arată mai departe casa. Aspectul inițial modest perceput din stradă dispare în momentul în care se vede curtea generoasă dispusă pe toată lungimea casei, una considerabilă. Un pridvor cu arcade marchează intrarea dinspre stradă.

07Urmărind corpul de clădire pe lateral, se arată un al doilea pridvor, ceva mai generos ca cel din față, numai că acesta dă spre curte. Grădina este îngrijită și populată de diferite tipuri de flori și plante.

08Privind peste casă, se ridică silueta amenințătoare a blocului vecin, proaspăt anvelopat termic. Diferența stilistică și de înălțime este evidentă.

09Casa are și dependințe în spate – este vizibil un șopron unde poate s-ar fi depozitat fân, cereale, etc. Pe laterale, perimetrul casei este împrejmuit cu garduri masive de granit specifice anilor ’50-’60, semn că acestea au fost puse probabil de autoritățile de la acea vreme. Ca atare, putem presupune că pe lângă casă mergea o potecă/alee/uliță. Mașinile parcate, vizibile în poza de mai sus, se află pe locul proprietății vecine, demolată în anii ’60.

10În fine, șopronul din pod este poate pata de culoare cea mai pregnantă, definitorie pentru această oază rurală idilică ascunsă în mijlocul unui cartier muncitoresc anost, populat în majoritate de blocuri trase la indigo.

Așa cum am mai spus, secretele unui oraș sunt cu atât mai surprinzătoare dacă dăm peste ele când mergem la pas. În acest caz, prin zona periferică a unui cartier din sud-estul Capitalei. Dincolo de zona de blocuri există și un perimetru de case supraviețuitoare din fosta comună Dudești-Cioplea. Din păcate, acolo modernitatea se manifestă prin înlocuirea construcțiilor tradiționale cu unele fără nicio noimă, cu forme și culori ciudate, înghesuite care mai de care pe parcelele mici ale fostelor case. Shaorma urbană, în pregătire.

UPDATE! Miliția Spirituală elucidează odată pentru totdeauna data când numele lui Leontin Sălăjan a devenit parte a Capitalei și vine cu un document inedit în acest sens!

decret_stoica14 decembrie 1966. Document inedit. Prima atestare documentară a cartierului “Sălăjan”. Decretul a fost elaborat la propunerea tov. Ion Cosma (primar al Bucureștilor la acea dată). Actul a fost emis în vederea “eternizării memoriei tovarășului Leontin Sălăjan, fiu devotat al Partidului Comunist și al poporului român, militant neobosit pentru cauza socialismului”. Decretul a fost semnat de Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica. Președintele Consiliului de Stat ar fi echivalentul de azi al Președintelui României. La scurt timp, Chivu Stoica avea să fie înlocuit în funcție de Nicolae Ceaușescu, care în 1965 fusese ales Secretar General al Partidului Comunist Român, cel mai important post politic al țării.

Nota Bene: Legenda casei bucătăresei este o poveste de cartier și nu poate fi confirmată.

Published by

Raiden

Membru fondator, activează din 2007 în zona istoriei şi antropologiei bucureştene, explorării urbane şi fotografiei citadine. S-a opus mereu proiectelor aberante ale administrației bucureștene. Susține și conferințe despre București.

11 thoughts on “Casa bucătăresei, o delicatesă în Sălăjan!”

  1. Diferenta de stil de viata si mod de a gandi mai ales ! Blocurile nu numai ca sunt foarte urate dar acum, cu aceasta reabilitare, oamenii chiar se coc inauntru !!! La propriu !!!

  2. Interesant. Si in Piatra Neamt cunosc un astfel de caz, o casa frumoasa de pe strada Maratei, singura care a scapat de demolarile din anii ’80 ( pe care le tin bine minte, ca si aspect strazii de atunci). Se pare ca doamna care locuia in acea casa avea ruse sus puse (la CC in Bucuresti). La cativa ani dupa revolutie casa a fost cumparata de o familie din Germania pentru a-si petrece aici vacantele de vara ( a urmat o supraetajare facuta cu gust). Casa arata bine si in ziua de azi.

    1. Pe Maratei? Sunt mai multe case inca pe strada Maratei. Singura mai ingrijita e nr 112.

      Tot in Piatra sunt cazuri pe Burebista (casa antebelica, cu doua etaje) si pe Lapusneanu (casa Pascu si vila Clement).

  3. Felicitări pentru documentare! Cu această ocazie am aflat că denumirea veche a bd. Leontin Sălăjan a fost bd. Buchetului.

  4. Foarte intersantă povestea despre o zona unde am copilărit din clasa a doua până după facultate. Nu știam detaliul ăsta. Ar o idee intervievarea proprietarilor, poate cunosc mai multe informații.

  5. frumoasa descriere…poate vom afla in curand si povestea casei dintre cele 2 blocuri N1 si N2…cred ca si ea are o poveste deoarece a ramas singura in aglomeratia de blocuri

  6. Am stat in N2 de cand m-am nascut si stiu casa dintre N1 si N2. Dupa poza, nu e asta …. Cand eram eu mic circulau legende ca ar fi casa bantuita. Ce stiti despre legenda cu mortii de cuma ingropati in fostul deal de pe baza spartacus – viitor mall park shit ? Acolo functiona in anii ’80 o ghetarie ca in egiptul antic. Peste iarna se depozita invelita in paie gheata in care se vindea apoi brifcor si quick-cola in jgeaburi metalice . Totusi ciuma nu s-a miscat de acolo.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *