Cum am găsit rasism și sexism în desenele animate The Jetsons

1964-the-jetsons
Dacă ai prins Cartoon Network în anii ’90, probabil că-ți amintești de The Jetsons (tradus la noi cu Familia Jetson), serialul ăla simpatic și futurist de desene animate create de Hanna-Barbera. Practic, toată acțiunea se învârte în jurul familiei lui George Jetson, într-un viitor nu atât de îndepărtat: anul 2062.

The Jetsons sunt la polul opus de The Flintstones, familie care trăiește într-o lume preistorică. Articolul ăsta se vrea o analiză a unor aspecte recurente din The Jetsons și o fixare în epocă, pe care sigur nu le-ai observat când erai copil și, ca mine probabil, adorai serialul ăsta.

Miracle_Mile_1960s_Postcard
VREMURILE. The Jetsons încorporează idealurile societății americane în era atomică și era spațială, practic perioada postbelică: dezvoltare, progres, viteză, bunăstare, optimism.

Sunt câteva concepte care definesc, din punct de vedere vizual, dar și al aspirațiilor societății, perioada asta extrem de optimistă adusă de boom-ul economic din SUA din anii ’50:

Space_Needle_at_World's_Fair,_1962
Turnul Space Needle din Seattle a fost inaugurat în cadrul Expoziției Mondiale din 1962. Este reprezentativ pentru idealurile și aspectul epocii Atompunk.

→ Epoca Atompunk se referă la perioada pre-digitală a anilor 1945-1965 și include modernismul postbelic (inclusiv stilul sovietic)  în era atomică și era spațială (cursa între SUA și URSS pentru cucerirea spațiului cosmic). Atompunk înseamnă propagarea unei viziuni generale retro-futuriste asupra lumii. A luat sfârșit odată cu ascensiunea mișcării hippie, care a căpătat aspect de contra-cultură și de contestare a establishment-ului mai ales în SUA, stimulat de opoziția multor tineri față de intervenția americană în Vietnam. Epoca Atompunk, în care toată lumea visa rachete și planete, mai înglobează niște chestii.

1959 Ford-04
Reclamă Populuxe la autoturisme (1959)

bucatarie
Reclamă Populuxe la o bucătărie avansată (1959)

Populuxe a fost cultura consumeristă și estetică din SUA în anii ’50-’60. Termenul vine de la combinarea cuvintelor “popular” și “lux”. S-a mulat perfect pe modernismul postbelic de la jumătatea secolului 20 și se baza pe concepția de bază că poporul trebuie să aibă acces la cât mai multe lucruri, iar design-ul acestor lucruri trebuie să le facă să pară luxoase și extrem de interesante. De aceea, aspectul favorizat pentru electrocasnice sau mașini, de exemplu, era unul futurist, subordonat erei spațiale. Estetica și design-ul din perioada Populuxe erau prin definiție optimiste și se bazau pe avansul tehnologiei.

googie1
Benzinărie Googie


Restaurant drive-in Googie

googie3
Motel Googie

Arhitectura Googie este de factură modernă și futuristă, influențată de nave spațiale, mașini, epoca spațială și epoca atomică. Construcțiile de tip Googie au început în Carolina de Sud la finalul anilor ’40 și au continuat în SUA până pe la mijlocul anilor ’60. Googie mergea foarte bine în cazul motelurilor, cafenelelor, restaurantelor sau benzinăriilor. Caracteristicile sunt acoperișuri foarte înclinate, forme geometrice cu multe curbe și folosirea îndrăzneață a oțelului, sticlei și firmelor de neon. Inspirația Googie se trăgea din mișcarea rapidă promovată în epocă: forme de bumerang, OZN-uri, atomi, etc. Aceste forme erau congruente cu fascinația societății americane de la acea vreme cu tematica spațiului cosmic și design-ul futurist. Din nefericire, odată cu trecerea epocii spațiale, arhitectura de tip Googie a fost abandonată și multe clădiri în acest stil unic au fost distruse, iar altele modificate pentru a fi mai “cuminți”, în ton cu stilul internațional mai auster al anilor ’70.

las-vegas
Raygun Gothic este un stil vizual care îmbină elemente de tip Googie, moderne și art déco, aplicate design-ului retro-SF. Practic, Raygun Gothic reprezintă un “mâine care nu a mai venit niciodată” caracterizat de raze, unghiuri acute, steluțe, culori vii, neoane, toate sugerând mișcarea rapidă, progresul. Cel mai celebru design Raygun Gothic e semnul de la intrarea în orașul Las Vegas, SUA (foto sus, 1959).

googie
Așadar, astea sunt conceptele care guvernează universul în care se mișcă familia Jetson. Acum înțelegi de ce clădirile lor arată așa, sunt suspendate undeva în aer pe niște stâlpi ajustabili, de ce au mașini zburătoare și de ce totul se acționează prin butoane și se vrea extrem de avansat. Ăsta e doar fundalul, dar hai să mergem și spre niște probleme umane.

jane jetson
SEXISMUL. În anii ’60, femeia la cratiță, casnică, era ceva absolut normal și recomandat, concepție reflectată masiv de reclame și mass media.

Încă din generic, soția lui George Jetson (personajul principal), Jane Jetson, pleacă la cumpărături la supermarket. Jane e casnică, nu produce bani și depinde integral de banii soțului, pe care i-i ia din portofel în fața lui. Anii ’50-’60 au marcat explozia centrelor comerciale mari în SUA și toată lumea era înnebunită să meargă la supermarket.

George Jetson merge la muncă în oraș, la un job plictisitor de birou și cu un șef antipatic, domnul Spacely. Familia Jetson locuiește într-o suburbie spațială, un complex de apartamente. Migrarea de la orașe în nou-construitele suburbii, începută imediat ndupă al Doilea Război Mondial, a definit America celei de-a doua jumătăți a secolului 20. În casa Jetson sunt doi copii: un școlar neascultător, Elroy, și o adolescentă de liceu, Judy, care nu e hipioată, ci e tipologia haioasă și cuminte, acceptată și promovată de media mainstream a epocii. Hipioții aveau să devină o prezență ceva mai vizibilă și în media abia spre finalul anilor ’60. Familia Jetson are și un câine, Astro, care evident că e năstrușnic. Per total, ți se prezintă o familie albă, “normală” și fericită, așa cum era ea definită de idealul epocii.

rosie
RASISMUL. În prima parte a anilor ’60, lupta persoanelor de culoare pentru drepturi egale cu ale persoanelor albe se accelera și apăreau primele victorii, mai ales prin acțiunile doctorului Martin Luther King.

În 1965, marșul de la Selma la Montgomery a determinat Congresul SUA să adopte Legea Dreptului la Vot, care interzicea discriminarea pe bază de rasă în procesul electoral. Totuși, aceste schimbări profunde de mentalitate generate de munca activiștilor de culoare nu au găsit ecou instantaneu în populația SUA, care a avut nevoie de timp să se adapteze noilor standarde. De aceea, rasismul este prezent și în The Jetsons. În serial nu apare niciun personaj de culoare! Pe o altă filieră, în casa familiei Jetson există un robot-menajeră pe nume Rosie, cu care familia e prietenoasă. Totuși, având în vedere tema futuristă a serialului, portretizarea unei servitoare în 2062 nu are cum să nu fi părut și în 1962 ceva demodat.

atomage2
Privind înapoi, e chiar amuzant cum oamenii din anii ’60 chiar își imaginau că în viitor se vor menține ideile, prejudecățile și concepțiile epocii lor. De aceea, prevedeau pentru anul 2062, adică fix la un secol distanță de vremea lor, o societate foarte avansată tehnologic, dar ancorată în trecut (adică prezentul lor) din punct de vedere al mentalităților. Subliminal, copiii telespectatori erau îndoctrinați de mici să creadă că societatea “normală” a timpului lor se va perpetua și în viitor. Evident, vorbim de copiii epocii căreia îi era destinat serialul, adică anii ’60 – oameni care în prezent au aproximativ 60 de ani, poate mai mult.

Nu mai e cazul de transmitere a unor concepții învechite în prezent, când copiii epocii digitale percep poate doar design-ul futurist al universului The Jetsons. Nici măcar analiza asta nu trebuie luată foarte în serios, vorbim totuși de un serial de desene animate pentru copii, un serial foarte distractiv și plăcut. Am făcut pur și simplu un exercițiu de a filtra prin prisma conceptelor societății din prezentul nostru viitorul imaginat de oamenii de acum jumătate de secol.

Published by

Raiden

Membru fondator, activează din 2007 în zona istoriei şi antropologiei bucureştene, explorării urbane şi fotografiei citadine. S-a opus mereu proiectelor aberante ale administrației bucureștene. Susține și conferințe despre București.

One thought on “Cum am găsit rasism și sexism în desenele animate The Jetsons”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *