De ce nu are nevoie Bucureștiul să fie Capitală Culturală Europeană 2021

Cultura e un concept pe care mulți ni-l flutură prin față. Oameni de cultură, instituții de cultură, publicații culturale, toate cică muncesc pentru culturalizarea neamului. Problema e că nu prea se vede. Să venim la București, să vedem cum stă treaba. Centrul cultural al Primăriei Capitalei, ARCUB, este pus în fața unei reorganizări iminente, care periclitează proiectul București 2021, prin care se dorește câștigarea titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021. O să explic punctual de ce Bucureștiul nu are nevoie de acest titlu, după care vedem care e agitația la ARCUB și un caz revoltător de furt intelectual.

bucuresti-2021 sigla
BUCUREȘTI 2021

CARE E TREABA? Începând din 1985, Uniunea Europeană desemnează unul sau două orașe, din țări candidate sau pre-candidate, drept Capitală Europeană a Culturii. Se așteaptă ca orașele alese să prezinte, timp de un an, un program cultural inovator și susținut care să accentueze bogăția, diversitatea și similaritățile culturii europene în fața unui public internațional. În general, nu se nominalizează capitalele țărilor, deoarece ele beneficiază deja de toată atenția, promovare și oportunitățile culturale, prin statutul lor. Mai degrabă, ar trebui să se marșeze pe orașe provinciale, pentru a muta atenția în teritoriu și a contribui la vizibilitatea și dezvoltarea unor regiuni care altfel nu ies în față. Exemplul Sibiului în 2007 este grăitor, să ne amintim că tot centrul istoric de acolo a fost restaurat și reabilitat atunci.

În prezent, corupția și setea de bani au parazitat preselecția din România. Hai să comentăm întâi ce zic comunicatele oficiale:

În vara anului 2014 Consiliul Local al Municipiului Bucureşti a mandatat ARCUB – Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti să coordoneze procesul de a formula prima strategie pe termen lung în domeniul culturii din Bucureşti. Impulsul acesta a venit în întâmpinarea deciziei de candidatură pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii şi a fost gândit în perspectiva unei sinergii între cele două iniţiative pentru perioada 2016-2022. Pentru a îndeplini această misiune, ARCUB a înfiinţat un departament dedicat elaborării strategiei, format dintr-un consultant senior cu o experienţă extensivă în domeniul politicilor şi managementului cultural precum şi experţi în domeniul politicilor culturale. În 2021 atât România, cât și Grecia, vor găzdui câte o Capitală Europeană a Culturii. Odată cu lansarea apelului de candidatură din partea Ministerului Culturii în 2014, Bucureștiul intră într-un proces competitiv prin care trebuie să dovedească posibilitățile sale de a oferi un program unic și promițător de evenimente culturale, artistice, cât și alte tipuri de activități, timp de un an.

Competiția pentru alegerea orașului ce va reprezenta România s-a deschis în decembrie 2014. În decembrie 2015, au fost alese semifinalistele la nivel național. Alături de București, mai candidează orașele: Baia Mare, Cluj-Napoca și Timișoara. Detalii, aici. De ce Craiova, de exemplu, un oraș cu o moștenire culturală și arhitecturală imensă, nu a intrat în semifinală, nu se știe. Cert este că Bucureștiul nu trebuia nici măcar moral să fie pe lista asta, dar lăcomia e mare. Nu ajunge că are cel mai mare buget din toate orașele României, mai vrea să ia și bani care ar putea ajuta un oraș provincial mult mai mult. Ca atare, candidatura nu trebuia cerută de Ministerul Culturii.

Titlul de Capitală Culturală Europeană oferă șansa dezvoltarii orașului pe mai multe nivele. De multe ori, orașele care își doresc să obțină titlul de Capitală Europeană a Culturii participă la competiție pentru efectele de regenerare și transformare asociate acestei inițiative, pentru îmbunătățirea vieții culturale a orașului – nu numai la nivelul programelor dar și a infrastructurii și competențelor dobândite în perioada candidaturii sau premergătoare obținerii titlului. Programele culturale ale Bucureștiului au în spate o istorie și efecte culturale notabile. Anual, numai Centrul Cultural ARCUB organizează și este partener la peste 150 de evenimente ce combină arta, cultura și caracterul local al orașului.

ARCUB minte. În afară de niște concerte, nu s-a întâmplat nimic oarecum semnificativ sau durabil pe nișa culturală în Capitală. Majoritatea cetățenilor este tot ignorantă în ce privește cultura, asta pentru că mai întâi se satisfac nivelele inferioare ale piramidei nevoilor (a lui Maslow). Te interesează că n-ai căldură, apă sau curent, că nu ai loc de parcare, că n-ai șosele bune, înainte să te intereseze ceva cultural.

Bucureștiul a beneficiat deja de extrem de multă expunere până în prezent. Nu mai are nevoie de un titlu onorific pentru ca lumea să audă de el. Este un pol financiar puternic, cu oportunități infinit mai mari decât orașele provinciale. Nici măcar cu Budapesta nu mai e confundat. Ce caută între semifinaliste?

Credem că a venit momentul ca Bucureștiul să fie recunoscut pentru diversitatea sa, care îi conferă un statut aparte. Bucureștiul este un oraș al contrastelor puternice, al surprizelor, unde tradiția conviețuiește cu modernitatea. Bucureștiul își dorește să încerce noi modele de dezvoltare pentru (re)crearea unei identități sociale și regionale, și pentru întărirea forței economice în arii care au de suferit. Această candidatură a orașului devine, astfel, și o invitație la reflecție către fiecare dintre locuitorii săi. Pentru că putem da un sens nou orașului nostru, având ca motor cultura.

Nu e nevoie de o candidatură la capitala Culturală Europeană pentru ca autoritățile locale să-și facă treaba. Nici pentru a fi educată populația în spiritul respectării orașului în care trăiește. Nici pentru crearea unei identități culturale a Capitalei. Cultura nu trebuie să fie condiționată de participarea la un concurs. E extrem de pueril ca instituția culturală principală din subordinea Primăriei Generale să aibă abordarea asta. Chiar șocant, de fapt.

DE CE, TOTUȘI, TOATĂ AGITAȚIA ASTA LA BUCUREȘTI? Câștigătorul va primi zeci de milioane de euro din bugetul Guvernului și al autorităților locale (bani publici) și va putea accesa cu ușurință alte zeci de milioane din fonduri europene. Sună extrem de tentant pentru cei implicați în București 2021, ARCUB și Primărie, pentru colaboratorii lor și mai ales pentru firmele interesate.

În perioada asta, Bucureștiul are priorități mult mai arzătoare decât să candideze la un titlu. Este un oraș extrem de incoerent, administrat și întreținut deficitar, cu o administrație publică slabă, coruptă și incapabilă să genereze planuri sustenabile de dezvoltare a Capitalei pe termen mediu-lung, în mare parte pentru că nu există un proiect asumat de toată clasa politică și fiecare primar care vine schimbă direcția, în funcție de interesele partinice și ale “oamenilor de afaceri” prieteni. Populația e ținută în beznă informațională, se menține instituția-parazit Poliția Comunitară și probleme care în orașele civilizate sunt rezolvate de acum jumătate de secol se regăsesc pe prima pagină a ziarelor la București.

Pentru a fi Capitală Culturală, trebuie să ai respectul pentru cultură în sânge. Să fie parte a tradiției urbei. Tradiția e ceva ce se construiește de-a lungul generațiilor. Practic, cultura, sub toate aspectele ei, trebuie încurajată și promovată de autorități și susținută mai departe de cetățeni. Capitală Culturală nu înseamnă doar o perioadă de evenimente de fațadă organizate prin centru. Un circ ieftin, o japcă ordinară, un “lasă, bă, că merge-așa”, un “hai că i-am făcut pă fraieri”. Capitala Culturală nu e o spoială, o mască. E pe bune și implică două concepte străine autorităților noastre: “durabilitate” și “sustenabilitate”.

Capitală Culturală înseamnă să dovedești că în orașul tău, laolaltă cu centrul, comunitățile locale beneficiază de cultură și sunt încurajate să ia parte în astfel de demersuri. La fel și turiștii străini, la fel oricine pune piciorul în București. Nu e nimic gândit pentru cartiere acum, de exemplu. Nu pe termen mediu. Baicului, Capitală Culturală. Sau Tei-Toboc. Sau Prelungirea Ferentari. Mai zic? Ce-a păzit Primăria atâția ani? E nevoie de un titlu onorific pentru a băga în seamă cartierele?

Capitală Culturală înseamnă ca instituțiile culturale să informeze corect cetățenii. E jenant să aud tinerii “frumoși, liberi și faini”, voluntari ai proiectului București 2021‬, debitând tâmpenii mari cât casa atunci când îți explică ce se întâmplă. Nici ei nu înțeleg că este o misiune mult mai complicată decât pare. Am avut neșansa să interacționez cu o tipă de la PR-ul acțiunii. Praf. Dezamăgitor și frustrant.

Autoritățile locale corupte vor acest titlu pentru că e un blazon, un trofeu pe care să și-l pună în palmares și să ni-l fluture la diverse runde de alegeri locale: “Ia uite, bă, proștilor, ce cultură v-am dat! Votați-ne!” Autoritățile sunt primele care au dovedit că sunt străine de cultura Bucureștiului, că nu le interesează să avem un oraș funcțional, accesibilizat, incluziv, verde, al pietonilor, nu al mașinilor, în care patrimoniul vechi este respectat și restaurat concomitent cu dezvoltarea unor proiecte de infrastructură necesare și cu integrarea comunităților din toate zonele. Autoritățile au reușit exact opusul: Capitala este un oraș jalnic per total, unde și ce era bun a fost stricat.

Nu, Bucuresti 2021 n-ar trebui să se întâmple, orice ar zice ARCUB și alte instituții pseudoculturale. Poate București 2121, dar mai vedem.

b2021
ARCUB FURĂ FĂRĂ JENĂ

Pagina de Facebook București Realist documentează fotografic orașul, cu bune și cu rele, din 2013 încoace, și o face excelent. E singurul proiect de acest fel din online-ul românesc. Nicio altă pagină de fotografie nu are varietatea cadrelor de pe București Realist. Cu o echipă dedicată, variată și implicând fanii de pe Facebook și Instagram, pagina asta și-a creat o personalitate puternică și a devenit încet-încet un vector al promovării sincere, pe bune a Bucureștiului. Și oamenii ăștia o fac gratis, pe timpul și banii lor, fără a fi sponsorizați de nimeni, deoarece adevărul adeseori supără. Vezi aici ce spun adminii București Realist despre demersul lor, într-un interviu acordat Metropotam.

BR
Pe 6 ianuarie 2016, echipa București Realist a constatat cu stupoare că de săptămâni bune, ARCUB prelua fără acord din pozele deținute de echipa de admini și le posta cu nonșalanță pe contul de Instagram al proiectului București 2021. Așadar, instituția publică însărcinată cu promovarea culturii în Capitală, care gestionează candidatura orașului la Capitala Culturală Europeană 2021, ia cu japca poze de la oamenii de bună credință și le postează pe paginile proiectului București 2021. Ce ușor e să stea fraierii în stradă să pozeze și tu să le iei munca super ușor. Evident, adminii au adus la cunoștința fanilor ce s-a întâmplat, într-o postare care a revoltat mulți oameni.

notificare_br
Apoi, București Realist a notificat București 2021 pe pagina oficială de Facebook a proiectului. În seara constatării furtului, absolut nimeni din ARCUB nu a catadicsit să răspundă acestor oameni. Mesajul lor primea Like-uri peste Like-uri, fanii comentau pentru a-i susține, dar ARCUB tăcea mâlc. Nu pentru că nu era nimeni de la comunicare la butoane, ci pentru că știa că e vinovat.

raspuns_b2021
Foarte târziu, a doua zi după prânz, pe 7 ianuarie 2016, ARCUB a oferit un răspuns oficial, un bla-bla jenant. Își asumă vina, dar răspunsul lor e în principiu un mare “asta e, trecem peste”, fără promisiune publică fermă că nu vor mai fura pe viitor. Răspunsul a venit după un telefon dat de echipa București Realist la ora 12 ziua la ARCUB și după o discuție penibilă cu directoarea de proiect București 2021. Directoarea, plătită din banii contribuabililor, habar nu avea ce făcuse “fata de la social media”, deși subalternii ei urmăreau ce se comenta pe Facebook, și a dat-o în bâlbâială. Era supărată că cetățenii s-au revoltat că au fost furați de o instituție publică și se simțea lezată că se răsteau la ea. Halucinant. Pozele furate au dispărut de pe Instagram abia după convorbirea asta, după care ARCUB a revenit și cu răspunsul de mai sus. Comunicare praf.

CUM TREBUIA GESTIONATĂ SITUAȚIA? Dacă aș fi fost în poziție de decizie la ARCUB, aș fi oferit celor păgubiți drept compensație, de exemplu, o expoziție foto gratuită la sediul ARCUB. Într-una din sălile alea frumoase și scumpe din sediul nou de pe Lipscani. Chiar, știi că tu, cetățean plătitor de taxe la bugetul local, ești taxat 1000-1500 euro dacă vrei să închiriezi una din sălile astea? Exact, ARCUB și Primăria storc oamenii de bani, deși au plătit deja construcția sediului. Prețul este unul prohibitiv pentru artiștii debutanți care nu au unde să-și expună lucrările sau cei care ar dori să organizeze conferințe pe teme culturale. Sau oameni care ar vrea să susțină conferințe, să dea cultura mai departe. Numai corporațiile își permit să închirieze sălile alea. Practic, prin tarifele excesive practicate, ARCUB împiedică de fapt promovarea culturii, în acest caz.

Ar fi interesant de văzut niște rapoarte ale Curții de Conturi în ce privește modul cum cheltuiește ARCUB banii bucureștenilor. Pentru că nu e clar deloc. Cât costă festivalurile și expozițiile alea? Cine face estimările de public, apoi estimările de cost? Totul miroase a sifonare de bani din bugetul local. Sperăm ca organele de anchetă să verifice amănunțit cum s-au cheltuit bugetele la ARCUB în cele două mandate de primar ale lui Sorin Oprescu (2008-2015).

han_lipscani
KARMA LOVEȘTE ÎNAPOI

Sfârșit de ianuarie 2016 tensionat. ARCUB tremură, pentru că s-a cam întors foaia. Primăria Municipiului București vrea reorganizarea ARCUB din serviciu public de cultură în instituție de proiecte, conform prevederilor Ordonanței 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole si concerte. Proiectul de hotărâre urmează să fie votat marți, 26 ianuarie 2016, în Consiliul General al Municipiului București.

Cu ocazia asta, probabil o să se renunțe la Bucuresti 2021. Disperați că li se taie conducta de bănuți, cei implicați în București 2021 dau cu mail-ul în stânga și-n dreapta, postează frenetic pe rețelele de socializare și anunță că pornesc petiții să nu fie adoptată hotărârea de consiliu. ARCUB postează un apel disperat pe Facebook în acest sens.

Dacă e să privim atent, e posibil să existe o luptă internă între ARCUB și CreArt, Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Bucureștiului, tot în subordinea Primăriei Generale. Unele atribuțiuni ale celor două entități se cam suprapun și chiar e nevoie să existe o singură autoritate culturală bucureșteană, bine organizată și transparentă, dar mai ales care să lucreze în interesul cetățenilor. Important e ca votul în consiliu să se facă cu respectarea tuturor prevederilor legale.

Gata cu irosirea banilor publici. Capitala are alte priorități decât un titlu care nu aduce nicio îmbunătățire a vieții cetățenilor. Pentru început, e necesară o reformă în administrația locală este necesară.

Bonus: profităm de ocazie să reamintim cum ARCUB, care susține că ridică Bucureștiul din punct de vedere cultural, mistifică însăși istoria orașului, mințind cu nerușinare în privința unui vechi han din centrul istoric. Citește ce am pățit la inaugurarea sediului ARCUB de pe Lipscani, când m-am lovit de ignoranță, tupeu și nesimțire. Plătite din banii mei, desigur.

EDIT: ARCUB și BUCUREȘTI 2021 șterg în disperare comentariile nefavorabile și banează persoanele incomode. Așa înțeleg să răspundă angajații plătiți de la buget oamenilor nemulțumiți că se irosește banul public. Mai jos sunt capturi cu comentariile ȘTERSE cu nesimțire de ARCUB. Comunicare și transparență pe bani publici! Dar mai ales cultură.

b2021-com

arcub-com

EDIT 2: Mi s-a părut inacceptabil ca o instituție publică să-mi ia dreptul la opinie, fie ea și nefavorabilă, așa că am sunat la biroul de coordonare al proiectului București 2021, unde am discutat cu o angajată ok, care a înțeles că persoanele de la social media de la ei au comis o eroare gravă și a ajutat la remedierea situației. Rezistența Urbană a fost debanată. Este regretabil că trebuie să rezolvăm astfel situațiile de genul ăsta, în loc să există transparență instituțională și respect pentru cetățean.

Published by

Raiden

Membru fondator, activează din 2007 în zona istoriei şi antropologiei bucureştene, explorării urbane şi fotografiei citadine. S-a opus mereu proiectelor aberante ale administrației bucureștene. Susține și conferințe despre București.

2 thoughts on “De ce nu are nevoie Bucureștiul să fie Capitală Culturală Europeană 2021”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *