4 motive pentru care merită să explorezi Constanța

În ultimii ani, am tot scris despre Constanța. E unul dintre cele mai interesante orașe din România, mult mai eclectic și cosmopolit decât poate îl știi. Ghinionul lui a fost că n-a avut o singură administrație locală ok după 1989 și a decăzut în ultimul hal, în special centrul istoric. Din 2000 încoace, Radu Mazăre (PSD) a mutat centrul atenției în stațiunea Mamaia pentru profituri-monstru de pe urma cluburilor și a distracției, iar Constanța a fost uitată. Fostul primar reales în 2004, 2008 și 2012 a făcut niște lucruri de fațadă pentru pensionari (o mare parte din populația orașului), pentru a-și asigura din timp voturi. Nimic durabil, însă, care să facă orașul câtuși de puțin atractiv pentru turiști. În 2014, concluzionam că:

Starea în care se regăsește cel de-al doilea oraș al țării și cel mai mare port din România e o rușine națională. Constanța veche moare. Faceți ceva sau hai să organizăm înmormântarea odată!

În prezent, Constanța e în ruină care încearcă să-și revină. Mă încăpățânez să recomand cu orice ocazie o vizită acolo, chiar ai ce vedea, dacă știi după ce să te uiți. Te ajut cu patru motive pentru care ex-cetatea romană Tomis merită explorată, atât cât a mai rămas de explorat. S-ar putea să ai surprize, pentru că nu vorbim doar de orașul vechi.

► [1] PENINSULA

Așa se numește centrul istoric al Constanței, pentru că nucleul orașului vechi s-a dezvoltat de-a lungul secolelor pe limba asta de pământ. Străduțe în pantă, arhitectură foarte variată lăsată de generații de negustori veniți din Orient sau din Balcani, totul așezat în jurul Pieței Ovidiu, altădată un loc frumos și plin de viață. Orașul-port Constanța a fost mereu o intersecție de culturi și civilizații. Uite câteva imagini interesante din zona peninsulară:

01 ovidiu
Jumătatea “de sus” a centrului vechi, dincolo de Piața Ovidiu, văzută din minaretul Moscheei Mari: ruine, terase, construcții inserate aiurea, construcții neterminate, cald și multă shaorma – mai ales urbană. Clădirea din dreapta-sus e o super realizare din anii ’80, blocul-creion.

02 intim
Jumătatea “de jos” a centrului vechi, dincolo de Piața Ovidiu și spre Cazinou, văzută din minaretul Moscheei Mari. Clădirea din prim-plan, fostul Hotel Intim (inițial Hotel d’Angleterre), azi abandonat, și-a pierdut și bruma de faimă căpătată când a stat o noapte sau două Eminescu aici. Campanila bisericii romano-catolice dă mereu impresia de coastă mediteraneană.

03 cazinou
Că tot am menționat Cazinoul, bijuteria Constanței și cel mai mare monument Art Nouveau din România e în stare critică, pentru că nici Primăria, nici Guvernul, nu au fost dispuse să găsească o soluție pentru a salva simbolul orașului. Nici după bombardamentele din 1944, când Constanța a fost masiv lovită, n-a arătat atât de jalnic Cazinoul. Asta pe lângă faptul că centrul vechi zace în abandon și degradare.

04 moschee
Nu, nu e o captură din jocul Assassin’s Creed, e curtea Moscheei Mari, edificiu din 1913 dăruit de regele Carol I comunității musulmane de aici. Construcția inspirată de Moscheea Konya din Anatolia, Turcia, e în stil egipteano-bizantin, cu unele elemente românești. Minaretul moscheei, înalt de 47 de metri, e unul dintre puținele locuri de unde se poate admira partea veche a Constanței de sus, dar numai după ce urci 140 de trepte în spirală.

05 muz ist
Piața Ovidiu, statuia lui Ovidiu și Primăria veche, azi Muzeul de Arheologie – un palat neoromânesc ridicat în epoca Primului Război Mondial (1913-1921). Piața Ovidiu a fost recent pietonalizată și arată bine. Muzeul ar putea fi adus și el în secolul 21, pentru că acum chiar și cel mai pasionat istoric se plictisește acolo. Plus că nu se poate urca în turn. Piața Ovidiu însăși arată jalnic la nivel de construcții, pentru că fronturile de clădiri vechi și frumoase au fost decimate, ultimele demolări au avut loc în anii ’80.

06 stradela1
Stradela Vântului e cea mai îngustă stradă din Constanța, bordată de case vechi și cu capăt de perspectivă marea. Priveliște mediteraneană? Avem.

07 stradela2
Văzută de jos, stradela Vântului uimește prin masivitatea vilei din partea superioară, parcă extrasă direct din cartierul Cotroceni din București.

► [2] “FAVELAS”

În 2014, am dedicat un articol întreg cartierului Grivița din Constanța – o zonă adiacentă unei vechi piețe, dar decăzută. De ce e relevantă? Pentru că nu are mai nimic turistic în ea. Țesutul urban e înghețat în timp undeva pe la 1900, poate chiar mai jos un pic. În mare parte, cartierul e populat de case individuale, majoritatea cu un singur nivel și multe în ruină. Interbelicul n-a prea lăsat urme aici, sunt puține edificii de atunci. Nu mai spun de comunism – e aproape absent. În schimb, există câteva inserții postdecembriste care te trimit prin Orientul Mijlociu. Mai multe despre zona asta, aici.

08 pta-grivita
Piața Grivița văzută de pe acoperișurile înconjurătoare. E un loc extrem de pitoresc, murdar și haotic. Case vechi de-un secol se amestecă cu hale din perioada comunistă abandonate, cu tarabe din anii ’90 și fel de fel de gherete de termopan, printre covrigării (unde se vinde și bragă), simigerii, lăzi de plastic pe care-s așezate șosete și chiloți, șlapi, tot ce vrei etc.

09 pta-grivita2
O senzație de Havana și niște case negustorești din vecinătatea Pieței Grivița sunt suficiente pentru a-ți da o idee cam cum stă treaba pe acolo.

10 curte
Tot în vecinătatea Pieței Grivița, într-o zonă rezidențială, găsești curți care amintesc de Rahova/Ferentari din București, dar care dau autenticitate locului. Sărăcia e o problemă de sistem și una extrem de acută în Constanța. Mulți dintre cetățenii orașului trăiesc în condiții precare, insalubre.

11 volga
Un vestigiu istoric și-o atracție turistică lângă Piața Grivița: o Volga din anii ’50 zace la marginea străzii, ruginind tot mai mult de la an la an. Cred că dacă scotocesc prin arhiva foto, pot să fac un filmuleț al degradării mașinii ăsteia. Dacă o mai găsești acolo, merită pozată.

► [3] VESTIGIILE PORTUARE

Dacă mergi la Constanța și nu explorezi portul și/sau împrejurimile lui, te-ai dus degeaba. Portul Constanța e vast și depășește cu mult limita administrativă a orașului, însă partea cea mai interesantă e Poarta I, adică portul vechi, ridicat în perioada regelui Carol I. Se mai găsesc încă multe construcții antebelice sau interbelice: vămi, gări, halte, depozite, silozuri, etc., fiecare cu personalitatea ei.

12 port
O construcție veche, cu turn de observație. Pont: dacă vrei să ai o vedere elevată asupra zonei vechi a portului, urmează linia străzii Traian (Prelungirea Traian), din centrul vechi până spre Gară, și vezi ce poți observa printre boscheții de pe marginea falezei – există destule deschideri.

13 silozuri1
Silozurile construite de inginerul Anghel Saligny sunt poate cele mai cunoscute și mai masive construcții antebelice din port. Ridicate între 1904-1909 și 1912-1915, sunt în picioare și operaționale și astăzi.

14 silozuri2
O vedere mai apropiată, ceva mai rară, cu unul dintre silozurile lui Saligny. Chiar e o construcție fascinantă. Atenție, dacă vrei să intri în port, trebuie să știi că există zone unde ai nevoie de permis de acces.

► [4] MODERNISMUL SOCIALIST

Am păstrat ce e mai bun pentru final și asta e surpriza de care-ți spuneam la început. Constanța e extrem de puțin cunoscută pentru construcțiile remarcabile din perioada comunistă. Bine, ca să le apreciezi, trebuie să înțelegi rostul modernismului postbelic, modernismului socialist, minimalismului, brutalismului și arhitecturii utilitare, pe alocuri. Construcțiile comuniste constănțene diferă substanțial de cele bucureștene. În capitală, proiectele trebuiau să fie conformiste, dar în teritoriu, arhitecții au putut să se exprime ceva mai liber, la fel și cei din Constanţa și uite așa ne-au lăsat niște lucruri surprinzătoare din care-ți arăt câteva:

15 anexa-gara1
În anii ’50, gara Constanța a fost demolată, iar regimul Gheorghiu-Dej a ridicat o nouă gară în altă zonă a orașului – construcție care să corespundă dezvoltării de la acea dată. Pentru că gara e oarecum cunoscută, m-am gândit să acord atenție și anexelor, care de cele mai multe ori trec neobservate, cum e asta de mai sus. Dacă treci de staniolul lipit pe geamuri de angajații CFR, o să vezi frontispiciul cu litere minimaliste și forma clădirii, tributară modernismului postbelic.

16 anexa-gara2
Anexa asta țipă a anii ’60, a fost construită odată cu gara nouă și preia principii moderniste. Acoperișul în pantă e îndrăzneț, iar materialele folosite – piatră, sticlă, fier – o fac să se integreze foarte bine în peisaj.

17 anexa-gara3
Anexa asta, ceva mai brutalistă, a fost construită probabil prin anii ’70, oricum nu e contemporană cu gara nouă. Include birouri și e la fel de ignorată ca celelalte construcții adiacente gării.

18 blocuri
Anii ’80 au adus schimbări remarcabile ale peisajului din jurul gării. Dacă partea frontală (cu Parcul Gării) fusese rezolvată în anii ’60 prin apariția blocurilor de 4 etaje și a blocului-turn, zona laterală, dinspre strada Traian, rămăsese nesistematizată și populată de case modeste. Au fost înlocuite cu niște proiecte de blocuri-turn foarte interesante.

19 blocuri2
Formele organice ale blocurilor-turn, reinterpretarea utilizării cărămizii roșii aparente, dispunerea balcoanelor și a casei scărilor le fac unicat și practic un studiu de caz de sistematizare urbană optzecistă în România socialistă.

20 blocuri3
Detaliu al unui bloc optzecist de lângă Gară – arcade și cărămidă aparentă cu duiumul. Cărămida asta a rezistat până în prezent, e o textură care ar merita păstrată, însă dacă se vor anvelopa termic blocurile astea, cu siguranță va dispărea.

21 bloc-turn
Detaliu al fațadei blocului-turn șaizecist de vizavi de Gară, parte a ansamblului inițial gândist de comuniști pentru Piața și Parcul Gării. Stilul de a construi și de a executa fațadele e mult mai rațional și ordonat decât la blocurile optzeciste.

22 monument
Realismul socialist se vede poate cel mai bine la Monumentul Victoriei, realizat din bronz și inaugurat în 1968 în Parcul Primăriei. Glorifică lupta antifascistă a poporului român. Am pozat un detaliu lateral, dar tot monumentul e foarte impunător.

23 mozaic1
În 1959, odată cu redefinirea unei porțiuni din faleza dinspre portul vechi, s-a început trasarea bulevardului Marinarilor. Așa a fost descoperit Edificiul Roman cu Mozaic, vestigiu antic. Perimetrul a fost amenajat la standardele moderne de atunci și transformat într-un muzeu. Construcția care protejează mozaicul e una dintre favoritele mele. Poți să te plimbi pe scări și terase generoase, bordate de balustrade minimaliste.

24 mozaic2
Cele peste 2000 de metri pătrați de mozaic sunt luminate prin sistemul de ferestre continue, caracteristică modernistă. Edificiul cu mozaic datează din secolul 4 e. n. și a căzut în ruină în secolul 6, odată cu scăderea comerțului în vechiul port roman Tomis. Din suprafața inițială se mai păstreză aproximativ 700 metri pătrați. Muzeul e încremenit în anii ’60 și pare foarte prăfuit. Găsești aici diagrame, diorame și planșe care te teleportează cu decenii în urmă, în loc să te teleporteze mozaicul cu milenii în urmă. Ar fi necesară și aici o regândire a muzeului, dar menținând neapărat tenta minimalistă și spațiile generoase, luminoase, precum și arhitectura originală a corpului modern.

24 mozaic3
De pe terasele Edificiului cu Mozaic poți să vezi coasta și linia de case de epocă, ridicate probabil peste vechi vestigii romane. Foarte multe dintre construcții sunt în paragină, în loc ca frontul ăsta de clădiri să arate excepțional, pentru că e parte a unei perspective unice. Nici parcul arheologic dimprejurul Edificiului cu Mozaic nu arată ok, sunt gunoaie peste tot și pe alocuri a devenit toaletă publică. Când te gândești că ăia la Atena fac bani de pe urma oricărei pietricele de pe Acropole!

25 tineret
Tot din anii comunismului o să găsești o construcție anostă în centrul vechi, chiar pe fosta stradă Carol, azi bulevardul Tomis: Hotelul Tineretului, cu condiții de cazare la fel ca sigla, la standarde de acum câteva zeci de ani.

26 primaria
Poate cel mai interesant edificiu din comunism cu care a rămas Constanța e Casa Albă. Palatul ăsta adăpostește Primăria, Consiliul Județean și Prefectura. A fost construit în 1958 pe locul vechii gări a orașului. Constituie o plecare de la stilul impus de regim şi se face apel la trecut printr-o replică supradimensionată a unei Villae romană. Include o curte interioară și o parcare subterană.

HAIDE, VINO LA CONSTANȚA!

27 pescarus
Ce-am arătat în articolul ăsta nu e nici pe departe tot ce are Constanța mai bun. Trebuie să iei la pas străzile – din centru sau din cartiere – ca să înțelegi complexitatea straturilor dezvoltării urbane a unui oraș adesea neînțeles și subestimat. Oricum, grăbește-te să mai prinzi în picioare multe dintre casele vechi.

Ți-au plăcut pozele astea? Dă-mi un Follow pe Instagram, ai ce vedea.

POSTĂRI RELEVANTE
2014 – Constanța 2013 | Prin “favelas”
2012 – Constanța, S.O.S. 2012
2011 – Constanța | Update 2011
2010 – Prin Constanța, cu Joe
2009 – Pe străzile Constanței și Constanța, de sus
2007 – Câinii Constanței

Published by

Raiden

Membru fondator, activează din 2007 în zona istoriei şi antropologiei bucureştene, explorării urbane şi fotografiei citadine. S-a opus mereu proiectelor aberante ale administrației bucureștene. Susține și conferințe despre București.

7 thoughts on “4 motive pentru care merită să explorezi Constanța”

  1. Casa Alba e construita mult dupa 1958. Nu mai stiu exact, 1972 sau ceva de genul. Si nu are parcare subterana, exista doar un soi de garajla parter, in aripa unde functioneaza Primaria. In rest un articol excelent, ca de obicei.

      1. Stiu, asta am gasit si eu pe net, dar totusi o persoana ceva mai avizata mi-a indicat 1969 ca an al finalizarii proiectului. Si judecand dupa aspectul general al cladirii tind sa ii dau dreptate.

  2. Un oras frumos in care in pacate inclusiv zonele reabilitate de curand sunt distruse cu bune stiinta si rea vointa de autoritati indiferente si putin competente.

  3. Casa Alba e construita foarte aproape de locul unde a fost gara veche dar nu chiar pe acel loc. Gara veche era in locul unde s-a construit relativ recent Curtea de apel sau cam asa ceva.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *