Ce-am făcut în 2015

REZISTENȚA URBANĂ
Biroul de presă
Data: 31 decembrie 2015
Subiect: Raport de activitate pe anul 2015

Scurt pe doi, ce am scris, ce am organizat, la ce-am participat, în general ce am făcut în anul care s-a scurs. Fără prea multe comentarii, dar cu poze și link-uri.

Am contracarat postarea lui Moise Guran despre aprecierea serioasă a Francului Elvețian de la începutul anului, eveniment valutar care a împovărat cele 190.000 de români care au credite la locuințe în moneda Elvețiană. Mai mult, am combătut afirmațiile inepte ale lui lui Guran, care susținea că toți oamenii săraci sunt alcoolici și îi condamna că beau alocația copiilor.

nuiaua
Am abordat mentalitatea “justiției cu nuiaua” și am explicat de ce avem degeaba stat de drept, stat în care legile sunt respectate, dacă nu avem oameni care să facă legi bune.

→ Ca parte a campaniei noastre pro-vaccinare, am prezentat 3 motive principale pentru care unii părinți refuză vaccinarea copiilor lor.

saraci
→ Am văzut reacțiile la documentarul The Romanians Are Coming și am arătat ce ipocriți sunt unii care detestă să fie asociați cu oamenii săraci, știrbi, crescuți în condiții precare, care își caută de muncă ca să iasă din sărăcia lucie a satului natal.

vot electronic
→ Fiindcă se discuta despre votul electronic am pregătit un set minim de întrebări ce trebuie să vi le puneți când citiți știri despre un sistem de vot electronic.

→ În martie, când ANAF a desfășurat inspecții peste tot în țară, soldate cu amenzi uriașe sau închiderea unităților alimentare și mici întreprinderi pentru excedent sau lipsă de câțiva zeci de lei din monetar, ne-am imaginat cum ar arăta asta ca o secvență dintr-un musical.

piata-libertatii-timisoara-2015
Am discutat politica administrativă a prof. univ. dr. ing. Nicolae Robu, Primarul Timișoarei, și cum a fost refăcută piața centrală de acolo.

metrou-hunger-games
→ Am ciulit urechea prin metrou și ți-am adus niște povești și niște replici cum nici la știri nu auzi.

obiceiuri-ale-oamenilor-de-succes-1-638
→ Am văzut un vizual viral și ne-a enervat, așa că l-am modificat. Despre dezavantajele și privilegiile vieții, pe bune, aici.

andre-2000
→ Pentru că ți-e dor de verile lungi în care trupele scoteau melodii de sezon, în care “mare” și “soare” trebuiau alăturate musai și videoclipuri jenante, am făcut un istoric al hiturilor de vară care au urlat ani de-a rândul pe litoral sau la radio.


Decembrie 2015. Oierii protestează la Parlament (foto: Mediafax/Andreea Alexandru)

Am decis că preferăm să avem opinii nepopulare, dar corecte, chiar dacă deranjează multă lume.  Am fost singurii care au venit cu argumente raționale în timpul scandalului cu violul din Vaslui pentru o justiție echitabilă, nu pentru linșaj și show de arestare. Era o perioadă în care ziarul Adevărul o luase razna și îi numea pe violatori “Bestii cu chip uman” și bloggerii lor aproape că încurajau public la violul familiilor suspecților.  În decembrie, când mass media ținea unilateral cu ciobanii care au sărit gardul parlamentului revoltați că li se limitează prin lege numărul de câini de la stână, am fost singurii care au analizat problema dintr-un punct de vedere diferit și am arătat cum în fapt oieritul excesiv poate afecta flora și fauna pe arii extinse.

durkajub
→ Atunci când în august, mulți conservatori anti-imigranți nu numai că s-au activat cu discursul despre puritatea Europei, dar unii au mers mai departe, numind valul de imigranți o “invazie musulmană a Occidentului”, am demontat trei lozinci ultravehiculate și am arătat de ce e greșit să se pună problema așa.

2013-2014 detaliu
foto: Lucian Baraitaru/Dincolo de Fațade

→ Ne-am revoltat că mai nimănui nu-i pasă că patrimoniul bucureștean vechi construit e mutilat într-o veselie și am scris un articol în care am arătat câteva cazuri incredibile.

20151101_161644_HDR
→ [Activism civic] COLECTIV. Am urmărit îndeaproape cursul evenimentelor de după tragedia de la clubul Colectiv din 30 octombrie (soldată cu 63 de morți până acum și zeci de răniți grav) și am comentat foarte multe aspecte într-un articol cuprinzător. Am participat la documentarea protestelor de stradă izbucnite după incendiul de la Colectiv și am redactat un manifest împotriva manipulării și pentru acțiune directă. Când protestele au fost duse în derizoriu de deturnările serviciilor și partidelor, când în stradă nu mai exista niciun mesaj coerent, ne-am imaginat cum ar arăta situația asta transpusă într-un episod din South Park. Rafalele mediatice trase împotriva lui Raed Arafat după Colectiv din partea adepților privatizării integrale a sistemului de sănătate din România ne-au inspirat să scriem o scenetă, SuperMedicii SRL.

→ Am reușit să mai apărem câte puțin prin mass media, în aprilie la Adevărul LIVE și Realitatea TV, apoi din nou la Realitatea TV pentru a comenta protestele și mișcările de pe scena politică după tragedia de la Colectiv.


→ [Activism civic] Pe 9 mai, am fost în stradă să documentăm protestul anti-defrișări abuzive. Dezvăluirile făcute de jurnaliști de investigații cum că gigantul Holzindustrie Schweighofer primește în gaterele sale și lemn tăiat ilegal a readus pe agenda publică problema defrișărilor. Protestul a dus la adoptarea unui nou Cod Silvic care a introdus un prag de 30% pentru achiziționarea de masă lemnoasă, menită a restrânge dominarea pieții de către o singură firmă. Holzindustrie Schweighofer a trebuit să înghită limitarea, nu fără a stârni o controversă prin comunicatele remise Președintelui Iohannis, acesta din urmă trimițând, fără succes, legea spre re-examinare în Parlament. Vezi mai multe poze de la protest aici.

pfb
→ [Activism civic] Am continuat să suținem Coaliția Politică fără Bariere pentru eliminarea barierelor la participare la alegeri, reforma sistemului de alegeri locale și un sistem de vot mai reprezentativ pentru diaspora.  În februarie 2015, Curtea Constituțională la sesizarea formulată de Partidul Pirat, aflat la acea vreme în curs de constituire, Curtea a decretat pragul de 25.000 de semnături necesar pentru formarea unui partid neconstituțional și că partidele se pot forma cu doar 3 membri. Reformele electorale au fost un pas concret în direcția dorită dar, din cauza înțelegerilor PNL-PSD, mai multe obiective au rămas nerezolvate.

fumat
→ [Activism civic] Am dus mai departe campania noastră pentru interzicerea fumatului în spațiile publice închise. Am informat oamenii, am demascat lobby-ul companiilor producătoare de țigarete în Parlament și am participat la protestul organizat de Coaliția România Respiră, care a determinat Parlamentul să adupte legea anti-fumat în spațiile publice închise, în luna decembrie. Poze de la protest, aici.

12185429_1074777135887448_3731182949697251207_o
→ [Cultură] Am asistat la poate cel mai bun performance alternativ al anului într-o hală de pe strada Popa Nan din București. Fight Club a ajuns la București și n-am regretat nicio clipă că am fost acolo. Am povestit apoi cum a fost.

casa_regala_2015
→ În scandalul cu dosarul retrocedărilor ilegale, izbucnit în decembrie, am explicat cu poze și o super-schemă care e treaba cu așa-zisul Prinț Paul de România, cine e, ce vrea și de ce seamănă totul cu o Urzeală a Tronurilor autohtonă.

3statui
Am discutat despre mult-lăudatul sau mult-hulitul Târg de sărbători din Piața Universității, pentru că era necesar să facem un rezumat al părerilor exprimate de-a lungul timpului.

cop-borcan
→ Am readus pentru prima oară la lumină un personaj urban uitat al Bucureștiului: milițianul la borcan s-a întors din comunism să explice cine e și ce rol avea. Cu tot cu poze.

1954 splai izvor 03
→ [Cultural] 2015 a fost anul în care am redefinit descoperirea unor etape din istoria Bucureștiului prin scoaterea la lumină și comentarea unor seturi de poze în exclusivitate:

Vara lui 1956 | Vara lui 1988 | Iarna lui 1954 | București 1990 | Decembrie 1989

expo01
→ [Cultural] Mai mult decât să aducem la lumină seturi de poze de epocă, în 2015 am făcut pasul următor și ne-am implicat în organizarea de expoziții în spațiul public pentru a promova istoria bucureșteană. În colaborare cu portalul Bucureștii Vechi și Noi, am inaugurat pe 16 mai expoziția “Orașul Uitat – fotografiile lui Dan Vartanian” pe gardul Camerei Deputaților, expoziție ulterior vandalizată și restaurată. Pe 15 iunie, am inaugurat o expoziție de o lună pe gardul Muzeului Municipiului București (Palatul Suțu), “Orașul Uitat 2 – cele mai bune fotografii ale lui Dan Vartanian”.


→ [Evenimente] Am depășit 2014 la conferințe despre București. Anul ăsta am ținut 10 în total, față de 8 anul trecut. Încheiem 2015 pe partea de diseminare a informației despre București cu un palmares remarcabil, care include și două vernisaje de expoziție și două tururi de oraș:

19-20.02 // Maşina Timpului № 3 (premieră) // Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suțu
20.03 // Magistrala Timpului (premieră) // Liceul Cervantes
01.04 // Adevărul LIVE
05.04 // live la Realitatea TV
18.04 // Mașina Timpului 4 (preview) // Eleven Social Club
16.05 // Vernisaj “Orașul Uitat” // Palatul Parlamentului
21.05 // Mașina Timpului 4 (premieră) // Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suțu
15.06 // Vernisaj “Orașul Uitat 2” // Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suțu
19.06 // Maşina Timpului № 3 // MODELiER
27.08 // Mașina Timpului 4 // MODELiER
24.09 // Magistrala Timpului // Casa Costa-Foru
26.09 // Tur oraș – limita cartierelor evreiesc și armenesc // Colivia
01.10 // Mașina Timpului 5 (premieră) // Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suțu
03.10 // Tur oraș – dealul Patriarhiei și împrejurimile // Casa Costa-Foru
14.10 // Maşina Timpului № 3 // Casa Costa-Foru
09.12 // Magistrala Timpului (ediție specială) // Liceul Bolintineanu


19.06.2015 // conferința Maşina Timpului № 3 // MODELiER


03.10.2015 // Tur oraș – dealul Patriarhiei și împrejurimile


05.04.2015 // ediție specială Realitatea TV


20.03.2015 // Magistrala Timpului (premieră) // Liceul Cervantes

10 conferințe, 2 tururi, 2 vernisaje, când ne-am văzut cu cei pasionați de București, într-un cadru mai mult sau mai puțin formal. Mulțumim celor care au venit şi celor care ne-au găzduit: Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suțu // MODELiER // Casa Costa-Foru (echipa DincoloDeFatade) // Liceul Cervantes (Filiala București a OAR) // Liceul Bolintineanu (Bucureștii Vechi și Noi).

REZISTENTA URBANA AFIS-01
→ [ANIVERSARE] În aprilie, am serbat cu mare tam-tam 8 ani de Rezistența Urbană printr-un eveniment unic la Eleven Social Club. Am avut muzică live (prietenii noștri de la trupa The dAdA și DJ Antenna), un preview al conferinței despre București Mașina Timpului 4, o dezbatere pro/contra fumat în spațiile publice, parteneriat cu Bloom Specialty Coffee (pentru cafea excelentă) și Burger Van (pentru mâncare urbană). Și am adus și noi niște brioșe delicioase de acasă. Cam asta a fost atmosfera de la Eleven Social Club, care ne-a găzduit evenimentul (restul pozelor, aici):

BOB_8221

→ [BONUS] Niște OC-uri (conținut original), că totuși nu ne-am pierdut simțul umorului:

semafor

primavara

mor

mucenici

comici

burger-shaorma

micul

paul

Mulțumim tuturor prietenilor și colaboratorilor care ne-au fost alături anul ăsta și ne-au ajutat cum au putut, pe parte de promovare sau logistic. Ați fost motorul nostru.
Mulțumim cititorilor/fanilor/follower-ilor pentru încredere și loialitate, pentru laude, dar și pentru criticile constructive. Feedback-ul vostru chiar ne ajută mult.

Nu uitați, rămâneți informați ca să nu fiți manipulați!

RELEVANT
Ce-am făcut în 2014

Am mers la Târgul de Crăciun de la Universitate și n-am fost dezamăgit

12399771_10206624954757429_1454301232_o
2015. Statuia lui Mihai Viteazu sprijină ghirlande de beculețe puse cu ignorarea ei totală (foto: Costin Gheorghe)

La începutul lunii decembrie a fost inaugurat Târgul de Crăciun din Piața Universității, iar eu, ca în fiecare an, am făcut o promisiune solemnă: că nu voi călca pe acolo decât o singură dată, să mă conving ca e aceeași Mărie, cu altă pălărie. Am stat mult în cumpănă, pentru că sunt de părere că prin prezența mea acolo aș valida această manifestare. Cine crede că sunt snob sau arogant este invitat să citească în continuare. Continue reading Am mers la Târgul de Crăciun de la Universitate și n-am fost dezamăgit

Minciuni, istorie și sictir la “Hanul Gabroveni”

10604569_709714649102802_5534028120950763723_oLume, lume! S-a redeschis un mare fals istoric al Capitalei: așa-zisul Han Gabroveni, construcție de secol 19 care ocupă o parcelă din centrul istoric, între străzile Lipscani și Gabroveni. Deși există dovezi istorice irefutabile, autoritățile, în frunte cu premierul Victor Ponta (PSD) și primarul general Sorin Oprescu (pesedist acoperit, declarat indepedent), insistă să propage minciuna că această clădire ar fi Hanul Gabroveni. Populația naivă digeră pe nemestecate informația voit eronată. Am fost la inaugurarea construcției refăcute și per total am fost plăcut impresionat. Urmează niște poze, niște impresii și niște conversații foarte interesante cu angajații ArCuB, direcția culturală a Primăriei Capitalei. Continue reading Minciuni, istorie și sictir la “Hanul Gabroveni”

In vizita pe santierul TNB

Am avut ocazia ca saptamana trecuta sa ajung pe santierul Teatrului National Bucuresti, una dintre lucrarile de anvergura desfasurate in Bucurestii acestor vremuri. Va propun in aceasta postare sa exploram un pic maruntaiele intregului ansamblu (vorbim aici de un ansamblu, nu doar de o cladire singulara – 3 corpuri: corpul A aferent salii mari, corpul de legatura unde se gasesc sali de recuzita, spatii de birouri, ateliere, repetitii, in subsol – depozitare si corpul aferent salii mici, unde a functinat pana acum Teatrul de Opereta “Ion Dacian”).

Ansamblul a fost proiectat in anii 60 de catre arhitectul Horia Maicu si este alcatuit din Teatrul National Bucuresti (arh. Romeo Belea), hotelul Intercontinetal (arh. Dinu Hariton) si vastul parcaj de la subsol care le uneste. Cred ca pana acum a ajuns toata lumea sa stie istoria devenirii TNB-ului.

Finalizat in anul 1968, teatrul a fost afectat de un puternic incendiu (o legenda urbana spune ca atunci cand a avut loc incendiul din Sala Mare a teatrului, Ceausescu a spus ca responsabilul nu ar trebui anchetat si bagat la inchisoare, ci premiat intr-un fel sau altul pentru ceea ce a facut) la finele anilor ‘70, ocazie cu care N. Ceausescu a dictat remodelarea fatadei acestuia, la pachet cu o serie de modificari interioare cu scopul maririi spatiilor de adunare. Astfel, prin intermediul machetelor scara 1:1, din aproape in aproape, arhitectul Cezar Lazarescu a condus procesul de proiectare si executie (arh. Belea a refuzat la acea data sa participle la lucrarile de proiectare si remodelare) a fatadei cu arcade (agatate de cladirea initiala si care sprijineau pe parcajul subteran) si a maririi Salii Mari la aproximativ 1400 de locuri, prin spargerea unor diafragme (pereti) de beton, toate acestea in conditiile in care o sala de teatru functioneaza optim din punct de vedere vizual si acustic la maxim 900-920 de locuri.

Schita perspectiva a ansamblului
Ansamblul in constructie, foto via Muzeul de fotografie
Teatrul National Bucuresti in 1974, fotografiat de Arne Lind
foto via Bukresh Blog
Carte postala ilustrata din epoca, o imagine cosmetizata
Incercari scara 1:1, foto Andrei Pandele, via Locuri in Bucuresti
Studiile recente au ajuns la concluzia ca la un cutremur de magnitudine apropiata (nici macar egala, ci mai mica) de cea a celui din 4 martie 1977 fatada-butaforie ar cadea, prabusindu-se in subteran, iar interiorul teatrului impreuna cu salile si holurile nou create ar avea de suferit pagube majore. Din aceste considerente s-a luat decizia de remodelare a cladirii, de revenire la volumetria initiala si de aducere in contemporaneitate a programului de arhitectura, devenit mult mai complex decat un simplu spatiu de desfasurare a activitatilor de teatru.

Doua simulari ale viitorului aspect al Teatrului National Bucuresti
In prezent se desfasoara ample lucrari de consolidare si remodelare in corpul teatrului de opereta, Sala Mare din corpul A nefiind inca “atacata”, acest lucru urmand sa se petreaca in decursul acestui an, lucrarile fiind preconizate a se termina in septembrie 2014. Conditiile de desfasurare a santierului au impus ca in permanenta, in paralel cu santierul, teatrul sa aiba 3 sali complet functionale pentru desfasurarea spectacolelor.
In final vor exista 6 sali de spectacol la interior (Sala Mare in corpul A, o sala in spatele acesteia – Sala Scena, in corpul de legatura o sala multimedia, in zona unde se gasea atelierul de picture  – Sala Pictura, Sala Studio si Sala Atelier sub aceasta) si un spatiu de spectacol in exterior, deasupra Salii Mari.

Imagini dintr-un fost spatiu de depozitare care va primi functiunea de sala de spectacol
Si o imagine din sala Multimedia, cu care se va afla in legatura directa
Una dintre schimbarile majore care se vor petrece la nivel de functionalitate a complexului va fi aceea ca se va extinde perioada de functionare a acestuia, in cadrul lui fiind aduse activitati culturale conexe, cum ar fi proiectii foto-video, diverse expozitii sau intruniri/conferinte, vor fi amenajate librarii (va deveni ca suprafata cel mai mare teatru din Europa). Se urmareste o deschidere mai mare a institutiei catre publicul bucurestean si nu numai. Astfel, parterul va fi unul deschis circulatiei pietonale dinspre Universitate spre strada Tudor Arghezi. Vor aparea sali noi, printre care o noua sala intr-unul dintre spatiile de depozitare ale teatrului. Sala teatrului de opereta (viitoarea Sala Studio) se afla in lucru, fiind chiar si in prezent un unicat in Europa prin prisma faptului ca este o sala complet transformabila, in ea putandu-se desfasura spectacole de teatru in dispunere a gradenelor de tip elisabetana, italiana sau de tip arena.

Vedere intr-unul din holurile corpului C, spatiu de expozitie. Observati rezolvarea interesanta a instalatiei de ventilatie, “la vedere”
Imagini din sala de spectacol transformabila
Si doua detalii de scena si turn al scenei

Scena

Holuri, spatii tehnice, depozitari, ateliere

Stadiul lucrarilor in zona foyer-ului

Doua detalii de scara si plafon
O alta schimbare care va fi adusa complexului vor fi spatiile exterioare ale teatrului. Vorbim aici de regretata terasa “La Motoare”si de viitoarele spatii de joc in aer liber. Planurile vizeaza obtinerea unui spatiu de joc in aer liber deasupra Salii Mari, a unor terenuri de sport pe cladirea teatrului de opereta si nu in ultimul prevad un spatiu de cafenea-bar, aflat chiar pe palaria teatrului, orientat catre Piata Universitatii, deschis pe 3 laturi. Nu stim inca daca vor reveni si motoarele acolo unde se aflau inainte de intrarea in santier a teatrului sau daca se vor muta in aceasta cafenea nou creata (ceea ce nu ar fi rau, avand in vedere orientarea favorabila).

 Colturile cladirii, care in mod normal sunt vitrate, sunt protejate in prezent cu placi de gips-carton, dar sticla va reveni la timpul potrivit la locul ei

Cativa porumbei si-au facut deja loc in ochiurile “palariei”
Inchei cu o imagine de  imbinare a corpurilor, unde se afla fostul acces la terasa “La Motoare”. La intrebarea de ce s-a ales aceasta culoare pentru a vopsi palaria teatrului, arhitectul a argumentat ca atunci cand s-au inceput releveele si lucrarile propriu-zise s-a descoperit ca palaria fusese vopsita intr-o culoare apropiata de aceasta, aspectul betonului aparent al primilor ani de viata ai teatrului fiind disparut. Astfel, s-a luat decizia vopsirii in acest grena, in ton cu fatada corpurilor B si C, aceasta culoare fiind considerata in regula si potrivita compozitiei de ansamblu. Partea tencuita si vopsita in alb cu registrele orizontale gri vine peste stratul initial de caramida, care la vremea respectiva ar fi trebuit sa primeasca o ampla fresca, pe 3 laturi (lucru care nu s-a intamplat deoarece in niciuna din propunerile din acea perioada nu aparea si cuplul Ceausescu).

more at http://rezistenta.net

Despre harta Metrorex

Stiati ca sunteti mintiti de catre Metrorex? Ei bine, daca folositi metroul zilnic, catre scoala, locul de munca, intalniri cu prietenii sau familia, sa stiti ca treceti zilnic pe langa o minciuna prin omisiune. Fac referire aici la modalitatea de promovare Metrorex a unui sistem de transport cu o acoperire mai mare ca a Cosmote-ului(!). Harta Metrorex e mincinoasa si va spun si de ce: compania a realizat o harta “indulcita” a retelei, o harta conform careia metroul bucurestean ajunge aproape oriunde vrei , cu mici exceptii. E o harta stretch-uita, distorsionata, un Bucuresti numai al Metrorexului, ce sa mai! Cu toate acestea, o oarecare acuratete spatiala exista, in sensul ca metroul bucurestean fusese construit sa lege zonele industriale periferice de oras, iar lucrul acesta se citeste destul de bine, daca stam sa analizam capetele magistralelor si dezvoltarea oarecum radiala.


Actuala harta Metrorex, din statiile si trenurile de metrou
(sursa: www.metrorex.ro)


Harta a metroului realizata de Andy Loghin

Harta a metroului, unde mai apare o magistrala inelara, fotografiata la Muzeul CFR

O alta nepotrivire cu realitatea a hartii metroului, corectata de curand (in urma cu un an, poate doi), era ca la Gara de Nord era figurat un pasaj pietonal subteran care face legatura intre cele doua statii, GdN1 si GdN2, cu legatura directa, un fals. Cati dintre voi ati folosit statia GdN2? Ei bine, daca pentru bucuresteni poate ca nu este o problema chiar atat de grava (pentru cei care stiu), pentru turisti lucrurile nu mai stau la fel, pentru ca ar trebui sa fie taxati cu o calatorie in plus la schimbarea magistralei, lucru care nu este in regula, pentru ca nu este figurat pe harta.

Un ultim comentariu legat de harta actuala a Metrorex este optiunea companiei de a reprezenta pe harta magistralele in constructie si pe cele in pregatire, lucru pe care il consider complet inutil. Este o miscare doar de imagine, sa creada poporul ca lucrurile se misca bine la Metrorex. Daca Magistrala 5 are circumstante atenuante, ca acolo se lucreaza, liniile in pregatire n-au ce cauta pe harta.Chiar si la Magistrala 5 nu se lucreaza decat intre Eroilor 2 si capat (atunci cand sunt bani), nicidecum pana la Universitate sau Pantelimon.

more at http://rezistenta.net

Despre caracterul Bucurestilor

Va propun in aceasta postare sa cercetam intr-o anumita masura care este caracterul orasului nostru, ce il defineste, ce inseamna de fapt Bucuresti pentru fiecare dintre noi.

Bucurestiul a trecut printr-o multitudine de perioade istorice, marcate de evenimente, fiecare dintre acestea punandu-si amprenta asupra orasului atat la nivel de tesut, cat si la nivelul fondului construit, din punct de vedere tipo-morfologic. Pe de alta parte, Bucurestii nu inseamna doar cadrul fizic imediat, pe care il vedem, pe care-l putem chiar atinge, ci in opinia mea, inseamna si un set de maniere, practici, mentalitati, lucruri intangibile care au modelat si continua sa modeleze orasul in zilele noastre, fie ele bune sau rele.

A fost pe rand “un mare sat, intr-o mare gradina”, a fost scos din ruralitate in secolul al XIX-lea (intr-o mica masura), si-a petrecut adolescenta ca Mic Paris, apoi a trait cosmetizarile moderniste, ajungand ca dupa Al Doilea Razboi Mondial sa traisca una dintre transformarile cele mai brutale pe care i-a fost dat sa le vada: sistematizari, demolari masive, transmutari ale populatiei, ruperi majore de tesut, toate cumulate intr-o trauma psihologica.
Orasul nostru  este un oras al straturilor, depuse si sedimentate de-a lungul timpului, straturi printre ale caror ramasite (atentie, nu toate aceste perioade isi mai pastreaza vestigiile in zilele noastre) ne strecuram astazi, intr-un mod uneori autist. Toate aceste acumulari dau caracterul orasului, lucru nu usor de definit, cel putin nu dintr-o perspectiva simplista sau mono-disciplinara.
Orasul acesta al sumelor, al adunarilor de materie, de energii, este in fapt Bucurestiul. Fiecare il poate simti intr-un alt mod. Unii ii aclama eclectismul  (in special turistii straini si pe buna dreptate), altii se bucura de Centrul Vechi (in acceptiunea larga a publicului, nu cea spatial-temporala), dar exista si voci care se ridica impotriva muzeificarii, care contesta calitatea de monument istoric  a unor portiuni de tesut sau cladiri, altii care blameaza anonimitatea cartierelor-dormitor. Avem printre noi si voci care sustin orice schimbare de dragul schimbarii. Cu totii traim(mai mult sau mai putin, in functie de ce intelege fiecare din acest verb) in acelasi oras si impreuna cu fondul construit, actiunile noastre, relatiile noastre cu orasul si relatiile pe care le constuim intre noi, evenimentele care au loc in acest cadru, participam la conturarea identitatii orasului.
Bucuresti poate insemna, printre altele:

  Alaturari de acoperisuri intre strazile Vitejescu si Verzisori

 Insiruire de calcane pe strada Maximilian Popper (fosta Trinitatii)
Flatiron de Bucuresti, in apropierea parcului Cismigiu
Oglindiri ale blocurilor de locuinte in ferestrele Camerei de Comert si Industrie
 Apus in centrul istoric al orasului, in spatele magazinului Cocor
Constructii cu caracter diferit pe strada Gheorghe Lazar
 Constraste la Piata Concordia
 Situatii absurde de mascari (in cazul acesta, la ansamblul de la Sala Palatului)
 Simbioze intre vechi si nou pe strada Maria Rosetti
 Constructii in zone colinare; strada Xenofon
 Pietonalizarea Lipscaniei
 Perspectiva descendenta pe strada Selari
Insertii controversate in vecinatatea palatului BNR
 Degradarea patrimoniului construit; hanul Solacoglu pe Calea Mosilor
 Blocuri cat cuprinde, vazute dincolo de Lacul Vacaresti
 Panorame in zone centrale

Ce concluzie tragem de aici? Este acesta Bucurestiul vostru? Ce inseamna pentru voi Bucuresti? Va urma…

more at http://rezistenta.net