Ce-am făcut în 2016

REZISTENȚA URBANĂ
Biroul de presă
Data: 31 decembrie 2016
Subiect: Raport de activitate pe anul 2016

Pe scurt, ce-am scris, ce-am organizat, la ce-am participat, în general ce am făcut în anul care s-a scurs. Fără prea multe comentarii, dar cu poze și link-uri. Continue reading Ce-am făcut în 2016

Muzeul Literaturii Române, în moarte clinică

Când ați fost ultima oară la Muzeul Literaturii Române?

E o clădire măricică lângă Piața Romană. Eu știu oameni care au fost mai degrabă la cafeneaua din spatele Muzeului decât în incinta Muzeului, fără să știe că era un muzeu acolo. Zilele acestea, este mare agitație în jurul posibilei evacuări a instituției din sediul retrocedat. Mă interesează să fac o retrospectivă a istoriei clădirii și a evoluțiilor care au dus la situația din prezent.

ATENȚIE! Articol oarecum lung, citiți REZUMATUL de mai jos dacă sunteți pe fugă:

Clădirea Muzeului de Literatura fost construită de marele vornic Alexandru Villara în anul 1839, în mahalaua Popa Cosma (zona Pieței Romane actuale). În 1948, primul an de Republică Populară în România, clădirea este repartizată Muzeului Romîno-Rus, în avântul autorităților comuniste de la București de a face sluj în fața Tătucului Popoarelor, I. V. Stalin. În 1967, casa Kretzulescu devine sediul Muzeului Literaturii Române. Clădirea a fost retrocedată în 2002 proprietarului care a revendicat-o.

Muzeul Literaturii Române a intrat zilele acestea în atenția publicului (mulți nici nu știau că există) pentru că ar urma să fie evacuat. Proprietarul actual, cel care a dobandit clădirea după retrocedare, susţine că nu i s-a mai plătit chirie de 12 ani așa că cere evacuarea colecțiilor la data de 15.06.2014. Conform Digi 24, acesta ar accepta o amânare a evacuării doar dacă primeşte un milion de euro, cerere cu care Primăria nu este de acord. În opinia mea, este o situație la care s-a ajuns din vina tuturor primarilor generali care s-au perindat pe la Primăria Capitalei, din 2002 încoace: Traian Băsescu, Adriean Videanu, Sorin Oprescu. Cunoscându-se situația, niciunul nu a întreprins demersuri pentru a salva Muzeul Literaturii Române.

Pentru conformitate, nu pot să nu mă gândesc la chiria exorbitantă (7.400 euro pe zi) pe care o plătește Primăria Capitalei sub Oprescu pentru sediul temporar de la Grozăvești. Proprietarul sediului din Grozăvești a vândut clădirea pe 11 milioane de euro, la scurt timp după tranzacţia cu Primăria Capitalei. Până în septembrie 2013, Primăria Capitalei a plătit 11,7 milioane de euro numai chiria. Asta pentru că, în urma unor discuţii aprinse, consilierii generali au votat prelungirea contractului de închiriere, cu o chirie de 2,7 milioane de euro pe an. București, așa cum îți doreșt!

Concluzia mea este că Muzeul Literaturii Române trebuie să supraviețuiască sub o formă sau alta, sub o denumire sau alta. Colecțiile sale valoroase trebuie să fie în continuare accesibile publicului și păstrate în condiții propice. Totuși, propun desființarea Muzeului Literaturii Române în forma actuală, înființarea Expoziției Permanente a Literaturii Române sub egida Academiei Române și mutarea colecțiilor în Casa Academiei de pe Calea 13 Septembrie. În prezent, construcția Academiei Române zace neterminată, deși s-ar putea crea fără probleme spații expoziționale acolo, ar fi loc destul.

Articol full:

Începem cu descrierea oficială, preluată de pe website-ul muzeului:

“Situat în Bulevardul Dacia Nr. 12, Muzeul Naţional al Literaturii Române adăposteşte un autentic tezaur literar format din manuscrise, cărţi, obiecte personale, obiecte de artă, fotografii, înregistrări audio-video. Acestea redau într-o imagine concentrat metaforică profunzimea, complexitatea şi frumuseţea inefabilă a literaturii române.”

Ce frumos! Hai să fim un pic mai pragmatici și să vedem ce este cu această clădire. Continue reading Muzeul Literaturii Române, în moarte clinică

Lipscanii, in The New York Times


In editia din 30 august a. c. a cotidianului american The New York Times (NYT) a aparut un articol interesant despre zona Lipscani din Bucuresti.

Intamplator, il cunosc pe autor si oarecum am participat si eu la “bucataria” acestei aparitii. –>

Prin luna mai, m-am intalnit in Capitala cu autorul, jurnalist freelancer care are colaborari nu numai cu NYT, dar si cu The Guardian (UK) sau The Los Angeles Times. Omul scrie articole de prima pagina, tratand de la subiecte politico-sociale pana la turism.

In acest din urma caz, am avut ocazia sa vad cum se face documentarea. In NYT, nu se accepta nicio greseala, chiar si o virgula pusa gresit se lasa cu sanctiuni. Reputatia este foarte importanta.

Pentru oaspetele american, proaspat sosit de la Rio de Janeiro si dupa timp petrecut la Beirut si Berlin, centrul nostru istoric a parut ceva foarte exotic si aventurios. De la terasele relativ ok pana la santurile de pe Lipscani, de la fatadele care stau sa cada si pana la cainii vagabonzi.

Initial, trebuia sa fie un articol mai amplu, dat fiind ca l-am plimbat si prin zonele Filaret si Calarasi, unde a experimentat Bucurestii autentici, foarte diferiti de Piata Unirii, de exemplu.

Editorii “de acasa” au decis ca se va referi doar la zona veche, in versiunea finala a articolului. Acesta vorbeste despre “renasterea” Lipscanilor, in contextul aparitiei tot mai multor localuri in ultimii ani. Revitalizarea este ilustratata cu exemple de baruri/cafenele/restaurante si de replici ale localnicilor.

Paragraful care ma cita a picat la ultima verificare de catre “conducere”, insa macar am lamurit cateva chestiuni. Oamenii nu intelegeau ce e cu bulinele rosii pe cladiri, de ce Hanul lui Manuc e inchis si, mai ales, cand se termina reabilitarea infrastructurii stradale. Acestea, pe langa multe alte explicatii cerute, legate si de modul romanesc de a percepe si face lucrurile.

Cam asa ar fi trebuit sa arate ce aveam eu de zis in NYT de Centrul Istoric:

After falling into disrepair after the 1970s, the Old Town was ignored and neglected furthermore in the decades to come. The real-estate boom of the 2000s endangered the area, since developers wanted to make room for new high rises instead of maintaining “shadows of the past”. Recently, the old quarter with Lipscani street as its central axis has seen improvement and a comeback of its heyday seems likely with constant investment in infrastructure, renovation, and promotion.


In final, un print-screen la articolul de pe site-ul oficial al ziarului. Enjoy!


Bonus – articolul, reflectat de mass-media de la noi:

Adevarul
Antena 3
9am.ro
Realitatea TV

more at http://rezistenta.net

Serialul "Carol I": Scandalul continua


Mare tragedie, mare! Au fost furate parti din viitoarea statuie ecvestra a Regelui Carol I. Mai multe ziare si televiziuni au relatat despre acesta noua turnura in ceea ce s-a dovedit a fi unul din cele mai controversate proiecte de monument din Romania postdecembrista.

Desi noi am mai scris despre statuie, documentandu-i istoricul, analizand problema mai in detaliu, luand legatura cu Rumiana Mestrovic, sau pur si simplu facand update-uri asupra evolutiei lucrarilor, este intotdeauna o placere sa continuam un serial de succes: Carol I. Sa vedem, asadar, ce s-a mai intamplat si sa analizam faptele:–>

Pentru nou-veniti, este vorba de proiectul de realizare al statuii ecvestre a Regelui Carol I, care sa fie amplasata vis-a-vis de Palatul Regal, in Piata Revolutiei. Pana la finele lui 1947, acolo s-a aflat statuia originala a lui Carol I, realizata de sculptorul croat Ivan Mestrovic. Dupa 1947, cu ajutorul comunistilor, Carol I a devenit V. I. Lenin si s-a mutat in fata Casei Scinteii (Casa Presei).

In cel mai recent articol despre acest subiect scrisesem ca Regele a fost “izgonit” pentru a doua oara din Piata, bineinteles, referindu-ma la faptul ca macheta la scara 1:1 a fost demontata si tirata de acolo. Atunci, propuneam 3 scenarii, si, asa cum anticipasem, s-a adeverit cel mai probabil: sculptorul Florin Codre a avut castig de cauza si va turna statuia in bronz.

Dezvelirea statuii era programata pentru data de 1 Decembrie 2008, de “Ziua Republicii”, cum am auzit ca i se zice mai nou. Ce Republica? Romania Mare, creata in 1918, era Regat. Revenind, mi s-ar fi parut oricum o tampenie sa se intample acest lucru de Ziua Nationala, dintr-un motiv clar: 1 Decembrie nu are nici cea mai mica legatura cu domnia lui Carol I. Figurile centrale ale zilei de 1 Decembrie 1918 sunt Regele Ferdinand I si Regina Maria. Sincer, as prefera ziua de 10 Mai 2009 pentru inaugurare.

Intorcandu-ne in prezent, se pare ca de la turnatoria din Colentina au fost furate parti din calul Regelui, deja turnate in bronz, printre altele. Acum, nu stiu exact cat s-a furat: Evenimentul Zilei zice ca tot calul, Gandul zice ca o halca din cal, iar Cotidianul mizeaza pe jumatate (1/2) din cal.

Da, domnule Codre, asa arata un cal. Nu ca acela pe care i l-ati facut Regelui Carol I.


La fel se bat cap in cap si informatiile referitoare la mutarea datei inaugurarii. Unele ziare spun ca sigur nu va mai fi nicio inaugurare pe 1 Decembrie a. c., iar alte surse spun ca Florin Codre isi va da silinta sa se incadreze in termen, chiar daca asta inseamna sa toarne iar partile furate.

Un fapt important: Primaria Generala plateste 3,5 milioane euro (10,5 milioane lei noi) pentru aceasta statuie mediocra, in opinia noastra. Am explicat de ce spunem ca este mediocra in articolele trecute. De asemenea, continua si disputa Primariei cu Ministerul Culturii si Cultelor (MCC). Ministerul il vrea pe Carol al lui Mestrovic in Piata Victoriei, pe fostul amplasament al statuii Ostasului Sovietic, iar Primaria Municipiului Bucuresti (PMB) il vrea pe Carol al lui Codre in Piata Palatului (Revolutiei).


Daca este sa ne luam dupa doamna Rumiana Mestrovic (foto sus), sotia lui Matthew Mestrovic (foto sus) (fiul sculptorului initial, din anii ’30), presa din Romania minte, intrucat mostenitorii nu au cerut milioane de euro pentru drepturile de autor asupra machetei originale (aflata la Zagreb), ci ar fi oferit macheta gratuit autoritatilor romane. In urma unor erori de comunicare si a indolentei alor nostri, s-a hotarat sa se mearga cu jumatati de masura si sa se aleaga un sculptor roman, care sa creeze o replica modesta a statuii originale.

(foto. originala de aici)


Oricum ar fi, ceea ce este foarte, dar foarte amuzant in povestea aceasta damboviteana este ca, furtul, petrecut asta-vara, a iesit la iveala de-abia acum! Este luna octombrie. Le-a luat cam mult sa-si dea seama ca nu se mai incadreaza in termenul-limita de predare a lucrarii. Regele Carol I mai are de asteptat pana sa-si reia locul binemeritat in centrul Bucurestilor, ca momentan ne pregatim de alegeri, formam noul guvern si dup’aia mai vedem noi ce mai facem, chestii culturale d’astea.

more at http://rezistenta.net

Serialul "Carol I": Scandalul continua


Mare tragedie, mare! Au fost furate parti din viitoarea statuie ecvestra a Regelui Carol I. Mai multe ziare si televiziuni au relatat despre acesta noua turnura in ceea ce s-a dovedit a fi unul din cele mai controversate proiecte de monument din Romania postdecembrista.

Desi noi am mai scris despre statuie, documentandu-i istoricul, analizand problema mai in detaliu, luand legatura cu Rumiana Mestrovic, sau pur si simplu facand update-uri asupra evolutiei lucrarilor, este intotdeauna o placere sa continuam un serial de succes: Carol I. Sa vedem, asadar, ce s-a mai intamplat si sa analizam faptele:–>

Pentru nou-veniti, este vorba de proiectul de realizare al statuii ecvestre a Regelui Carol I, care sa fie amplasata vis-a-vis de Palatul Regal, in Piata Revolutiei. Pana la finele lui 1947, acolo s-a aflat statuia originala a lui Carol I, realizata de sculptorul croat Ivan Mestrovic. Dupa 1947, cu ajutorul comunistilor, Carol I a devenit V. I. Lenin si s-a mutat in fata Casei Scinteii (Casa Presei).

In cel mai recent articol despre acest subiect scrisesem ca Regele a fost “izgonit” pentru a doua oara din Piata, bineinteles, referindu-ma la faptul ca macheta la scara 1:1 a fost demontata si tirata de acolo. Atunci, propuneam 3 scenarii, si, asa cum anticipasem, s-a adeverit cel mai probabil: sculptorul Florin Codre a avut castig de cauza si va turna statuia in bronz.

Dezvelirea statuii era programata pentru data de 1 Decembrie 2008, de “Ziua Republicii”, cum am auzit ca i se zice mai nou. Ce Republica? Romania Mare, creata in 1918, era Regat. Revenind, mi s-ar fi parut oricum o tampenie sa se intample acest lucru de Ziua Nationala, dintr-un motiv clar: 1 Decembrie nu are nici cea mai mica legatura cu domnia lui Carol I. Figurile centrale ale zilei de 1 Decembrie 1918 sunt Regele Ferdinand I si Regina Maria. Sincer, as prefera ziua de 10 Mai 2009 pentru inaugurare.

Intorcandu-ne in prezent, se pare ca de la turnatoria din Colentina au fost furate parti din calul Regelui, deja turnate in bronz, printre altele. Acum, nu stiu exact cat s-a furat: Evenimentul Zilei zice ca tot calul, Gandul zice ca o halca din cal, iar Cotidianul mizeaza pe jumatate (1/2) din cal.

Da, domnule Codre, asa arata un cal. Nu ca acela pe care i l-ati facut Regelui Carol I.


La fel se bat cap in cap si informatiile referitoare la mutarea datei inaugurarii. Unele ziare spun ca sigur nu va mai fi nicio inaugurare pe 1 Decembrie a. c., iar alte surse spun ca Florin Codre isi va da silinta sa se incadreze in termen, chiar daca asta inseamna sa toarne iar partile furate.

Un fapt important: Primaria Generala plateste 3,5 milioane euro (10,5 milioane lei noi) pentru aceasta statuie mediocra, in opinia noastra. Am explicat de ce spunem ca este mediocra in articolele trecute. De asemenea, continua si disputa Primariei cu Ministerul Culturii si Cultelor (MCC). Ministerul il vrea pe Carol al lui Mestrovic in Piata Victoriei, pe fostul amplasament al statuii Ostasului Sovietic, iar Primaria Municipiului Bucuresti (PMB) il vrea pe Carol al lui Codre in Piata Palatului (Revolutiei).


Daca este sa ne luam dupa doamna Rumiana Mestrovic (foto sus), sotia lui Matthew Mestrovic (foto sus) (fiul sculptorului initial, din anii ’30), presa din Romania minte, intrucat mostenitorii nu au cerut milioane de euro pentru drepturile de autor asupra machetei originale (aflata la Zagreb), ci ar fi oferit macheta gratuit autoritatilor romane. In urma unor erori de comunicare si a indolentei alor nostri, s-a hotarat sa se mearga cu jumatati de masura si sa se aleaga un sculptor roman, care sa creeze o replica modesta a statuii originale.

(foto. originala de aici)


Oricum ar fi, ceea ce este foarte, dar foarte amuzant in povestea aceasta damboviteana este ca, furtul, petrecut asta-vara, a iesit la iveala de-abia acum! Este luna octombrie. Le-a luat cam mult sa-si dea seama ca nu se mai incadreaza in termenul-limita de predare a lucrarii. Regele Carol I mai are de asteptat pana sa-si reia locul binemeritat in centrul Bucurestilor, ca momentan ne pregatim de alegeri, formam noul guvern si dup’aia mai vedem noi ce mai facem, chestii culturale d’astea.

more at http://rezistenta.net

Fantana Zodiac


Piata de la intrarea principala in Parcul Carol I din Bucuresti este deosebita prin faptul ca in centrul ei se gaseste o fantana celebra, fantana “Zodiac”. Cu toate ca Parcul Carol I a suferit multe schimbari de-a lungul istoriei sale, inclusiv o schimbare de nume, Fantana Zodiac a ramas la fel de la inaugurare pana in prezent.

Autoritatile din sectorul 4 au decis sa “infrumuseteze” Piata Libertatii, cu ceea ce numesc pretentios “mobilier urban”. Povestea unui monument de marca ce a ajuns pe mana unor ignoranti, in cele ce urmeaza. –>

Recent, am relatat cum a fost la Zilele Bucurestiului 2008, o manifestare cu adevarat grandioasa. Ce nu stie multa lume este ca astfel de sarbatori se faceau si in trecut. Ma refer, bineinteles, la trecutul regal al Romaniei.

Este binecunoscut faptul ca Romania a progresat considerabil din punct de vedere cultural in perioada Regelui Carol al II-lea (1930-1940). Regele a inaugurat, in 1935, o traditie foarte frumoasa, si anume serbarea “Lunii Bucurestilor”. Luna Bucurestilor dura de la 9 mai pana la 9 iunie si cuprindea tot felul de manifestari si evenimente menite sa infrumuseteze orasul si sa distreze populatia. Multe parcuri, gradini, imobile si monumente celebre astazi sunt rezultatul Lunii Bucurestilor.

Piata Maresal Joffre si Fantana Zodiac, 1935.


La primul eveniment de acest gen, in 1935, a fost inaugurata in Piata Maresal Joffre din fata Parcului Carol I o fantana arteziana. Pentru faptul ca de-a lungul vasului erau reprezentate zodiile, a primit denumirea de “Fantana Zodiac”. Parcul Carol I nu a fost ales intamplator, pentru ca acolo avusese loc in 1906 Expozitia Generala Romana. Expozitia sarbatorea jubileul de 40 de ani de domnie ai Regelui Carol I.


Fantana a fost conceputa de arhitectul Octav Doicescu, care a conlucrat cu Mac Constantinescu, Dorin Pavel si August Schmeidegen, acestia trei din urma realizand frumoasele mozaicuri cu zodiile.

Fantana Zodiac si Mausoleul din Parcul Libertatii, 1975


Regele Carol I a devenit brusc tabu dupa 30 decembrie 1947, asa ca parcul ce ii poarta numele a fost redenumit Parcul Libertatii. Maresalul Joffre, comandantul Misiunii Franceze in Romania din timpul Primului Razboi Mondial si-a pierdut si el piata, aceasta luand numele de Piata Libertatii.

Piata Libertatii in anul 1980. (foto de aici)


In Parcul Libertatii s-au petrecut importante schimbari: pavilioanele expozitionale au disparut, moscheea si Turnul lui Tepes-Voda au fost ascunse, Gigantii si Frumoasa-Adormita au fost mutati si, cel mai grav, pe locul vechiului Muzeu Militar a aparut Mausoleul Comunist, care exista si azi. Cu toate acestea, Fantana Zodiac a ramas la locul ei, neafectata de ceea ce se petrecea in jurul ei.

Noapte vs. zi la Fantana Zodiac.
(poza nocturna de aici)


Dupa 1989, Parcul Libertatii a redevenit Parcul Carol I, insa autoritatile au “uitat” sa redenumeasca si Piata Libertatii, asa ca se numeste astfel si azi. Maresalul Joffre sa mai astepte, noroc cu prajitura care ii poarta numele.


Fantana Zodiac a fost si ea restaurata, si pentru o vreme lucrurile au intrat in normal. Asta pana dupa alegerile locale din 2008. La sectorul 4 a iesit primar distinsul si mai ales, marele domn Cristian Popescu, zis si “Piedone”. Dl. Popescu a inceput numaidecat o campanie de “schimbare la fata” a sectorului Domniei Sale, asa ca a adus ce era mai specific pentru a intregi vegetatia citadina: palmieri.


De parca nu ar fi fost de ajuns, a pus ochii si pe Piata Libertatii. Deoarece i s-a parut prea “goala”, nu ca fantana ar fi fost deja destul, a adus mobilier stradal si a redecorat zona dupa conceptia dumisale.


Practic, Fantana Zodiac a fost imprejmuita cu gard de lemn, banci si structuri din lemn, lucruri care o ascund de ochii trecatorilor. Aranjamentul, de prost-gust, este si ilegal pe deasupra. Fantana Zodiac este monument istoric de clasa “A”, ceea ce inseamna ca pe o raza de 100 metri in jurul ei nu se poate construi nimic fara avizul Ministerului Culturii. Aviz care nu este. Asadar, constructia ilegala trebuie demolata.

Viceprimarul sectorului 4, Alexandru Popescu, e siderat de reactia Ministerului. El a declarat pentru Cotidianul: “Ce daca e monument istoric? Va placea cum arata inainte? Nu vedeti ce frumos arata acum? Am scos jumatate de tona de gunoi din fantana. Cum adica ascunde fantana? Eu am vazut duminica o groaza de cetateni care faceau poze acolo.” Ce nu a inteles viceprimarul e ca faceau poze de cat de oripilati erau. La fel ca si cititorul Radu Negoita, care ne-a trimis un mail ca parte a unui protest al unor arhitecti vis-a-vis de distrugerea aspectului Pietei Libertatii.


De asemenea, Alexandru Popescu e de parere ca avizul sefului sau, Piedone, este de ajuns pentru a construi ceva, nu mai e necesara opinia Ministerului Culturii. Arhitectul Ilinca Stefanescu, tot pentru Cotidianul: “Daca nu au reusit sa «imbunatateasca» Parcul Carol cu Catedrala Neamului, autoritatile reusesc prin ascunderea fantanii arteziene intr-o stiva de lemne. Suntem in secolul 21, unde arta urbană a depasit de mult varianta prispa de la tara.”


Sunt total de acord cu Dna. arhitect, constructia arata oribil. Ca o parere personala, nu cred ca “Piedone” ar putea sa aiba vreo viziune corecta asupra vreunui monument. Pur si simplu nu are pregatirea necesara. Dansul mai intai ar trebui sa se puna la punct cu limba romana, pentru ca scrisoarea sa catre primarul sectorului 4 (anul 1998) lasa mult de dorit: “Donmle Primar”, “cei doi copii minorii”, “total (10 persan)”, “locuinta din fondul de stat s-au sociala”, etc., sunt greseli mult prea mari pentru cineva care vrea sa conduca un sector. Raspunsul lui “Piedone”:Agramat, neagramat, care-i problema? E scrisul meu, eu mi-l inteleg si nu mi-l schimba nimeni!” A zis!

Tare curios sunt ce alte amenajari de exceptie va mai efectua Dl. Primar, ca vad ca ii plac mult lemnul si atmosfera taraneasca. Frumos sa fie, nu conteaza ca aici e Capitala, care, surprinzator, e un ditamai orasul.

more at http://rezistenta.net