Cum s-a schimbat Dâmbovița, de la maluri verzi la acoperire, decopertare și recanalizare

Poate îți pare incredibil, dar Dâmbovița a fost cândva acoperită total între Piața Unirii și Piața Națiunile Unite. Și nu doar pentru câțiva ani, ci pentru o jumătate de secol, din anii ’30 până-n anii ’80. E un episod de istorie bucureșteană despre care cumva nu prea se vorbește, așa că hai să elucidăm misterul cu niște poze din epocă. Până să ajungem însă la acoperirea râului, trebuie să știi că el n-a arătat întotdeauna cum îl vezi astăzi și a trecut prin două canalizări majore, la un secol distanță una de alta. Etapizat, despre asta e vorba: Continue reading Cum s-a schimbat Dâmbovița, de la maluri verzi la acoperire, decopertare și recanalizare

Ce-am făcut în 2016

REZISTENȚA URBANĂ
Biroul de presă
Data: 31 decembrie 2016
Subiect: Raport de activitate pe anul 2016

Pe scurt, ce-am scris, ce-am organizat, la ce-am participat, în general ce am făcut în anul care s-a scurs. Fără prea multe comentarii, dar cu poze și link-uri. Continue reading Ce-am făcut în 2016

Urmele gloanțelor din ’89 îți arată un București trecut prin multe

În luna decembrie a fiecărui an suntem bombardați cu emisiuni speciale, documentare și păreri despre evenimentele din decembrie 1989, se rulează la infinit aceleași secvențe, dar dosarul Revoluției nu a fost nici până în prezent soluționat. La final de 1989, regimul comunist a căzut și România și-a executat ultimul lider comunist. Pentru că subiectul a fost întors pe toate fețele și pentru că probabil te-ai plictisit cum m-am plictisit și eu, m-am gândit să-l abordez dintr-un unghi despre care nu prea s-a discutat până acum. Mai nimeni nu amintește că în centrul Bucureștiului sunt încă urme extrem de palpabile ale lui 1989.

Probabil cele mai ignorate urme ale evenimentelor din decembrie 1989 și vorbim de urme fizice, care pot fi încă văzute, sunt urmele gloanțelor trase în zilele acelea tulburi. Clădiri aflate în zona de conflict au fost incendiate sau fațada le-a fost ciuruită de gloanțe. S-a tras mult mai mult în special după fuga soților Ceaușescu (22 decembrie) și crearea unui vid de putere, întrucât structurile Romniei socialiste se prăbușiseră. Consiliul Frontului Salvării Naționale, condus de ex-membrul de partid comunist Ion Iliescu, a făcut totul pentru a securiza puterea și a se instala pe funcții. În acest sens, a fost alimentată prin presa scrisă, radio și TV psihoza teroriștilor – mercenarii antrenați special să extermine rezistența împotriva lui Ceaușescu și să-l readucă pe Ceaușescu la putere. Au fost mai mulți morți după 22 decembrie decât înainte, s-a tras în neștire, goanțele zburau peste tot în perimetrul pe care-l vom explora mai jos. În general erau țintite ultimele etaje sau acoperișurile clădirilor mai înalte, sau clădiri oficiale de importanță strategică. Rafelele mitralierelor au lăsat urme adânci în locurile de unde se trăgea asupra oamenilor din stradă. Am mers pe teren și am fost surprins să găsesc mult mai multe clădiri cu urme de gloanțe decât cele de care știam eu. Pe-aici m-am plimbat (link către Google Street View disponibil în numele fiecărei clădiri): Continue reading Urmele gloanțelor din ’89 îți arată un București trecut prin multe

Cum au revitalizat cafeaua și burgerii o stradă uitată din București

Sunt rare ocaziile când se-ntâmplă lucruri frumoase, utile pentru orașul ăsta și e excelent când putem să lăudăm niște inițiative foarte ok. Pentru că îndemnăm la explorare urbană și la a descoperi Bucureștiul ascuns, n-am putut decât să ne bucurăm când am văzut că pe o stradă care se-nfundă în spatele blocurilor de la Sala Palatului au apărut două localuri care inevitabil au declanșat revitalizarea unei zone moarte. E un început de proces de transformare care sperăm să continue.

Vorbim despre Bloom Specialty Coffee, afacerea lui Cosmin Mihailov și de Burger Van Bistro, afacerea lui Alexandru Manole. Practic deschise vizavi unul de celălalt, coffee shop-ul și localul cu burgeri au devenit rapid destinații preferate pentru cei care au învățat să-și facă drum prin părțile astea. Dar nu numai descoperirea unei străzi ascunse e importantă, mai important e că și Cosmin, și Alexandru livrează produse de calitate, preparate proaspăt, sub ochii clienților. Am vrut să aflăm povestea din spatele afacerii lor, așa că am stat de vorbă cu ei. Mai întâi, însă, hai să vedem de ce strada George Vraca a ajuns în starea actuală. Continue reading Cum au revitalizat cafeaua și burgerii o stradă uitată din București

Tot ce te enervează la cum relatează presa minivacanța de Paște/1 Mai, în fiecare an

Paștele e perioada aia a anului când presa, mai ales televiziunile, bagă la greu clișee precum “minivacanța de Paște”, “comercianții își freacă mâinile de bucurie”, “petrecăreții de pe litoral”, “masă îmbelșugată”, etc. și ne spală pe toți pe creier cu tradiții, religie și fel de fel de tâmpenii irelevante. Dacă Paștele coincide cu 1 Mai, presa intră în meltdown. Am făcut o listă cu cele mai penibile chestii care mă enervează an de an și pe care sunt sigur că le-ai observat și tu: Continue reading Tot ce te enervează la cum relatează presa minivacanța de Paște/1 Mai, în fiecare an

De ce nu are nevoie Bucureștiul să fie Capitală Culturală Europeană 2021

Cultura e un concept pe care mulți ni-l flutură prin față. Oameni de cultură, instituții de cultură, publicații culturale, toate cică muncesc pentru culturalizarea neamului. Problema e că nu prea se vede. Să venim la București, să vedem cum stă treaba. Centrul cultural al Primăriei Capitalei, ARCUB, este pus în fața unei reorganizări iminente, care periclitează proiectul București 2021, prin care se dorește câștigarea titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021. O să explic punctual de ce Bucureștiul nu are nevoie de acest titlu, după care vedem care e agitația la ARCUB și un caz revoltător de furt intelectual.

bucuresti-2021 sigla
BUCUREȘTI 2021

CARE E TREABA? Începând din 1985, Uniunea Europeană desemnează unul sau două orașe, din țări candidate sau pre-candidate, drept Capitală Europeană a Culturii. Se așteaptă ca orașele alese să prezinte, timp de un an, un program cultural inovator și susținut care să accentueze bogăția, diversitatea și similaritățile culturii europene în fața unui public internațional. În general, nu se nominalizează capitalele țărilor, deoarece ele beneficiază deja de toată atenția, promovare și oportunitățile culturale, prin statutul lor. Mai degrabă, ar trebui să se marșeze pe orașe provinciale, pentru a muta atenția în teritoriu și a contribui la vizibilitatea și dezvoltarea unor regiuni care altfel nu ies în față. Exemplul Sibiului în 2007 este grăitor, să ne amintim că tot centrul istoric de acolo a fost restaurat și reabilitat atunci. Continue reading De ce nu are nevoie Bucureștiul să fie Capitală Culturală Europeană 2021