Ce-am făcut în 2015

REZISTENȚA URBANĂ
Biroul de presă
Data: 31 decembrie 2015
Subiect: Raport de activitate pe anul 2015

Scurt pe doi, ce am scris, ce am organizat, la ce-am participat, în general ce am făcut în anul care s-a scurs. Fără prea multe comentarii, dar cu poze și link-uri.

Am contracarat postarea lui Moise Guran despre aprecierea serioasă a Francului Elvețian de la începutul anului, eveniment valutar care a împovărat cele 190.000 de români care au credite la locuințe în moneda Elvețiană. Mai mult, am combătut afirmațiile inepte ale lui lui Guran, care susținea că toți oamenii săraci sunt alcoolici și îi condamna că beau alocația copiilor.

nuiaua
Am abordat mentalitatea “justiției cu nuiaua” și am explicat de ce avem degeaba stat de drept, stat în care legile sunt respectate, dacă nu avem oameni care să facă legi bune.

→ Ca parte a campaniei noastre pro-vaccinare, am prezentat 3 motive principale pentru care unii părinți refuză vaccinarea copiilor lor.

saraci
→ Am văzut reacțiile la documentarul The Romanians Are Coming și am arătat ce ipocriți sunt unii care detestă să fie asociați cu oamenii săraci, știrbi, crescuți în condiții precare, care își caută de muncă ca să iasă din sărăcia lucie a satului natal.

vot electronic
→ Fiindcă se discuta despre votul electronic am pregătit un set minim de întrebări ce trebuie să vi le puneți când citiți știri despre un sistem de vot electronic.

→ În martie, când ANAF a desfășurat inspecții peste tot în țară, soldate cu amenzi uriașe sau închiderea unităților alimentare și mici întreprinderi pentru excedent sau lipsă de câțiva zeci de lei din monetar, ne-am imaginat cum ar arăta asta ca o secvență dintr-un musical.

piata-libertatii-timisoara-2015
Am discutat politica administrativă a prof. univ. dr. ing. Nicolae Robu, Primarul Timișoarei, și cum a fost refăcută piața centrală de acolo.

metrou-hunger-games
→ Am ciulit urechea prin metrou și ți-am adus niște povești și niște replici cum nici la știri nu auzi.

obiceiuri-ale-oamenilor-de-succes-1-638
→ Am văzut un vizual viral și ne-a enervat, așa că l-am modificat. Despre dezavantajele și privilegiile vieții, pe bune, aici.

andre-2000
→ Pentru că ți-e dor de verile lungi în care trupele scoteau melodii de sezon, în care “mare” și “soare” trebuiau alăturate musai și videoclipuri jenante, am făcut un istoric al hiturilor de vară care au urlat ani de-a rândul pe litoral sau la radio.


Decembrie 2015. Oierii protestează la Parlament (foto: Mediafax/Andreea Alexandru)

Am decis că preferăm să avem opinii nepopulare, dar corecte, chiar dacă deranjează multă lume.  Am fost singurii care au venit cu argumente raționale în timpul scandalului cu violul din Vaslui pentru o justiție echitabilă, nu pentru linșaj și show de arestare. Era o perioadă în care ziarul Adevărul o luase razna și îi numea pe violatori “Bestii cu chip uman” și bloggerii lor aproape că încurajau public la violul familiilor suspecților.  În decembrie, când mass media ținea unilateral cu ciobanii care au sărit gardul parlamentului revoltați că li se limitează prin lege numărul de câini de la stână, am fost singurii care au analizat problema dintr-un punct de vedere diferit și am arătat cum în fapt oieritul excesiv poate afecta flora și fauna pe arii extinse.

durkajub
→ Atunci când în august, mulți conservatori anti-imigranți nu numai că s-au activat cu discursul despre puritatea Europei, dar unii au mers mai departe, numind valul de imigranți o “invazie musulmană a Occidentului”, am demontat trei lozinci ultravehiculate și am arătat de ce e greșit să se pună problema așa.

2013-2014 detaliu
foto: Lucian Baraitaru/Dincolo de Fațade

→ Ne-am revoltat că mai nimănui nu-i pasă că patrimoniul bucureștean vechi construit e mutilat într-o veselie și am scris un articol în care am arătat câteva cazuri incredibile.

20151101_161644_HDR
→ [Activism civic] COLECTIV. Am urmărit îndeaproape cursul evenimentelor de după tragedia de la clubul Colectiv din 30 octombrie (soldată cu 63 de morți până acum și zeci de răniți grav) și am comentat foarte multe aspecte într-un articol cuprinzător. Am participat la documentarea protestelor de stradă izbucnite după incendiul de la Colectiv și am redactat un manifest împotriva manipulării și pentru acțiune directă. Când protestele au fost duse în derizoriu de deturnările serviciilor și partidelor, când în stradă nu mai exista niciun mesaj coerent, ne-am imaginat cum ar arăta situația asta transpusă într-un episod din South Park. Rafalele mediatice trase împotriva lui Raed Arafat după Colectiv din partea adepților privatizării integrale a sistemului de sănătate din România ne-au inspirat să scriem o scenetă, SuperMedicii SRL.

→ Am reușit să mai apărem câte puțin prin mass media, în aprilie la Adevărul LIVE și Realitatea TV, apoi din nou la Realitatea TV pentru a comenta protestele și mișcările de pe scena politică după tragedia de la Colectiv.


→ [Activism civic] Pe 9 mai, am fost în stradă să documentăm protestul anti-defrișări abuzive. Dezvăluirile făcute de jurnaliști de investigații cum că gigantul Holzindustrie Schweighofer primește în gaterele sale și lemn tăiat ilegal a readus pe agenda publică problema defrișărilor. Protestul a dus la adoptarea unui nou Cod Silvic care a introdus un prag de 30% pentru achiziționarea de masă lemnoasă, menită a restrânge dominarea pieții de către o singură firmă. Holzindustrie Schweighofer a trebuit să înghită limitarea, nu fără a stârni o controversă prin comunicatele remise Președintelui Iohannis, acesta din urmă trimițând, fără succes, legea spre re-examinare în Parlament. Vezi mai multe poze de la protest aici.

pfb
→ [Activism civic] Am continuat să suținem Coaliția Politică fără Bariere pentru eliminarea barierelor la participare la alegeri, reforma sistemului de alegeri locale și un sistem de vot mai reprezentativ pentru diaspora.  În februarie 2015, Curtea Constituțională la sesizarea formulată de Partidul Pirat, aflat la acea vreme în curs de constituire, Curtea a decretat pragul de 25.000 de semnături necesar pentru formarea unui partid neconstituțional și că partidele se pot forma cu doar 3 membri. Reformele electorale au fost un pas concret în direcția dorită dar, din cauza înțelegerilor PNL-PSD, mai multe obiective au rămas nerezolvate.

fumat
→ [Activism civic] Am dus mai departe campania noastră pentru interzicerea fumatului în spațiile publice închise. Am informat oamenii, am demascat lobby-ul companiilor producătoare de țigarete în Parlament și am participat la protestul organizat de Coaliția România Respiră, care a determinat Parlamentul să adupte legea anti-fumat în spațiile publice închise, în luna decembrie. Poze de la protest, aici.

12185429_1074777135887448_3731182949697251207_o
→ [Cultură] Am asistat la poate cel mai bun performance alternativ al anului într-o hală de pe strada Popa Nan din București. Fight Club a ajuns la București și n-am regretat nicio clipă că am fost acolo. Am povestit apoi cum a fost.

casa_regala_2015
→ În scandalul cu dosarul retrocedărilor ilegale, izbucnit în decembrie, am explicat cu poze și o super-schemă care e treaba cu așa-zisul Prinț Paul de România, cine e, ce vrea și de ce seamănă totul cu o Urzeală a Tronurilor autohtonă.

3statui
Am discutat despre mult-lăudatul sau mult-hulitul Târg de sărbători din Piața Universității, pentru că era necesar să facem un rezumat al părerilor exprimate de-a lungul timpului.

cop-borcan
→ Am readus pentru prima oară la lumină un personaj urban uitat al Bucureștiului: milițianul la borcan s-a întors din comunism să explice cine e și ce rol avea. Cu tot cu poze.

1954 splai izvor 03
→ [Cultural] 2015 a fost anul în care am redefinit descoperirea unor etape din istoria Bucureștiului prin scoaterea la lumină și comentarea unor seturi de poze în exclusivitate:

Vara lui 1956 | Vara lui 1988 | Iarna lui 1954 | București 1990 | Decembrie 1989

expo01
→ [Cultural] Mai mult decât să aducem la lumină seturi de poze de epocă, în 2015 am făcut pasul următor și ne-am implicat în organizarea de expoziții în spațiul public pentru a promova istoria bucureșteană. În colaborare cu portalul Bucureștii Vechi și Noi, am inaugurat pe 16 mai expoziția “Orașul Uitat – fotografiile lui Dan Vartanian” pe gardul Camerei Deputaților, expoziție ulterior vandalizată și restaurată. Pe 15 iunie, am inaugurat o expoziție de o lună pe gardul Muzeului Municipiului București (Palatul Suțu), “Orașul Uitat 2 – cele mai bune fotografii ale lui Dan Vartanian”.


→ [Evenimente] Am depășit 2014 la conferințe despre București. Anul ăsta am ținut 10 în total, față de 8 anul trecut. Încheiem 2015 pe partea de diseminare a informației despre București cu un palmares remarcabil, care include și două vernisaje de expoziție și două tururi de oraș:

19-20.02 // Maşina Timpului № 3 (premieră) // Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suțu
20.03 // Magistrala Timpului (premieră) // Liceul Cervantes
01.04 // Adevărul LIVE
05.04 // live la Realitatea TV
18.04 // Mașina Timpului 4 (preview) // Eleven Social Club
16.05 // Vernisaj “Orașul Uitat” // Palatul Parlamentului
21.05 // Mașina Timpului 4 (premieră) // Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suțu
15.06 // Vernisaj “Orașul Uitat 2” // Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suțu
19.06 // Maşina Timpului № 3 // MODELiER
27.08 // Mașina Timpului 4 // MODELiER
24.09 // Magistrala Timpului // Casa Costa-Foru
26.09 // Tur oraș – limita cartierelor evreiesc și armenesc // Colivia
01.10 // Mașina Timpului 5 (premieră) // Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suțu
03.10 // Tur oraș – dealul Patriarhiei și împrejurimile // Casa Costa-Foru
14.10 // Maşina Timpului № 3 // Casa Costa-Foru
09.12 // Magistrala Timpului (ediție specială) // Liceul Bolintineanu


19.06.2015 // conferința Maşina Timpului № 3 // MODELiER


03.10.2015 // Tur oraș – dealul Patriarhiei și împrejurimile


05.04.2015 // ediție specială Realitatea TV


20.03.2015 // Magistrala Timpului (premieră) // Liceul Cervantes

10 conferințe, 2 tururi, 2 vernisaje, când ne-am văzut cu cei pasionați de București, într-un cadru mai mult sau mai puțin formal. Mulțumim celor care au venit şi celor care ne-au găzduit: Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suțu // MODELiER // Casa Costa-Foru (echipa DincoloDeFatade) // Liceul Cervantes (Filiala București a OAR) // Liceul Bolintineanu (Bucureștii Vechi și Noi).

REZISTENTA URBANA AFIS-01
→ [ANIVERSARE] În aprilie, am serbat cu mare tam-tam 8 ani de Rezistența Urbană printr-un eveniment unic la Eleven Social Club. Am avut muzică live (prietenii noștri de la trupa The dAdA și DJ Antenna), un preview al conferinței despre București Mașina Timpului 4, o dezbatere pro/contra fumat în spațiile publice, parteneriat cu Bloom Specialty Coffee (pentru cafea excelentă) și Burger Van (pentru mâncare urbană). Și am adus și noi niște brioșe delicioase de acasă. Cam asta a fost atmosfera de la Eleven Social Club, care ne-a găzduit evenimentul (restul pozelor, aici):

BOB_8221

→ [BONUS] Niște OC-uri (conținut original), că totuși nu ne-am pierdut simțul umorului:

semafor

primavara

mor

mucenici

comici

burger-shaorma

micul

paul

Mulțumim tuturor prietenilor și colaboratorilor care ne-au fost alături anul ăsta și ne-au ajutat cum au putut, pe parte de promovare sau logistic. Ați fost motorul nostru.
Mulțumim cititorilor/fanilor/follower-ilor pentru încredere și loialitate, pentru laude, dar și pentru criticile constructive. Feedback-ul vostru chiar ne ajută mult.

Nu uitați, rămâneți informați ca să nu fiți manipulați!

RELEVANT
Ce-am făcut în 2014

Am nimerit în mijlocul Fight Club la București și n-am regretat deloc

12185429_1074777135887448_3731182949697251207_o
“Suntem o întreagă generaţie care pompează benzină, serveşte la mese, o generaţie de sclavi la birou. Publicitatea ne îndeamnă să alergăm după maşini şi haine, să avem meserii pe care le urâm, doar ca să ne cumpărăm rahaturi de care n-avem nevoie. Suntem copiii mijlocii ai istoriei. Nu ne găsim rostul, nu ne găsim locul. (…) Am crescut cu toţii în faţa televizorului, crezând că într-o zi vom fi miliardari, vedete de cinema sau idoli rock. Dar nu va fi aşa. Abia acum începem să ne dăm seama de asta. Şi asta ne scoate rău de tot din sărite.”  Tyler Durden

1996. Chuck Palahniuk dă lovitura cu Fight Club, o carte care a marcat o generație.
1999. David Fincher ecranizează Fight Club într-un film de referință cu Brad Pitt, Edward Norton și Helena Bonham Carter în rolurile principale. Devine rapid un film “de cult”.
2015. Fight Club ajunge și la noi, prin efortul unei echipe extraordinare.

Am asistat la o punere în scenă cum nu s-a mai văzut în București și-ți zic cum a fost. Un proiect-pilot, un experiment care intră în zona teatrului alternativ și a performance-ului incluziv. Dacă nu ai citit cartea sau n-ai văzut filmul până acum, Fight Club-ul autohton o să ți se pară cu atât mai intrigant, însă și pentru cei care știu ce se întâmplă și cumosc personajele, sunt destule momente-surpriză.

905684_1074776999220795_3558734468511256035_o
Fenomenul Fight Club a adus mai aproape de foarte mulți oameni imaginea nepopulară, dar atât de reală a societății de consum și impactul pe care-l poate avea asupra unor oameni. Așa cum deja știm, Fight Club e, pentru multe din personajele poveștii, un mod de a evada din niște vieți jalnice, fără scop. Totul presărat cu citate din atotștiutorul Tyler Durden, cu care Naratorul (X) leagă o prietenie ciudată și fondează un club de bătăi.

fcb

București 2015. Halele Sinatex de pe strada Popa Nan sunt un spațiu industrial semiabandonat și, mai mult ca sigur, necunoscut majorității bucureștenilor. De-aia m-a surprins că timp de trei zile – 12, 13 și 14 noiembrie – au fost organizate aici câte două spectacole pe zi – numite ediții demonstrative – la care au asistat în total câteva sute de persoane. Ceea ce nu e deloc puțin.

Am așteptat vreo douăzeci de minute în curtea fabricii. Oamenii cu care am vorbit erau extrem de curioși să participe la experiment. Afară – destul de răcoare, iar din spatele unui gard lătrau câinii-paznici ai fabricii, alarmați de prezența atâtor persoane acolo. Erau și unii care veneau a doua sau chiar a treia oară să vadă Fight Club-ul bucureștean, însă se fereau să dea detalii, deoarece aveam să aflu că modul în care se asistă la spectacolul ăsta e unul din punctele-cheie.

Când s-a făcut ora 21:00, am intrat în hală, o construcție industrială nefolosită de ani buni. Vopseaua coșcovită de pe pereți și grinzi dezvăluia mai multe zugrăveli, iar neoanele vechi prinse în suporturi ruginite nu mai funcționau de multă vreme. Pe jos, o mușama neagră și piedestaluri pe care stătuseră odinioară niște linii de producție. Corpuri de iluminat, boxe și proiectoare de jur-împrejur. Ne-am strâns cu toții în mijlocul halei, curioși și intrigați de ambientul ăsta. La un moment dat, s-au stins toate luminile și pe un perete a apărut proiecția unor zgârie-nori. Spectacolul a debutat cu scena în care Naratorul (X) și Tyler Durden, personajele principale, au o discuție ceva mai specială. Nu o să intru în detaliile scenelor, nu o să reiau firul narativ al Fight Club aici. Mă concentrez pe cum a arătat producția asta făcută la noi.

Locul ales – o hală veche pe care echipa de proiect s-a chinuit să o curețe astfel încât să fie măcar la stadiul de a putea primi oameni acolo – a fost perfect pentru acțiunea din Fight Club. Vorbim de o poveste cu accente violente, anti-consumeriste, atmosferă adeseori întunecată și confuză, personaje cu personalități extrem de puternice și interacțiuni surprinzătoare.

12244465_1074777279220767_8767675549338618741_o
Actorii, tineri la început de carieră care promit, și-au jucat excepțional rolurile și au reușit să evite ceea ce la început mi-era teamă că s-ar putea întâmpla: să îi joace de fapt pe Brad Pitt, Edward Norton și restul actorilor din filmul lui David Fincher din 1999, nu personajele din carte. Dar actorii români au făcut exact opusul: au dat viață personajelor create de Chuck Palahniuk trecându-le prin filtrul personal. De aceea, de exemplu, am fost plăcut surprins să văd un Narator, un Tyler și o Marla diferiți de cei din film. Fiind obișnuit cu textele în engleză, a fost și mai interesant să descopăr cum au tradus și au adaptat în română. A fost foarte bine.

11224501_1074777055887456_6748049223067080218_o
Dincolo de interpretare, e evident că experimentul ăsta a presupus pregătire intensă pentru scenele de luptă. Actorii s-au antrenat săptămâni la rând pentru a învăța să simuleze lovituri, să învețe să cadă și în general să poată pune în scenă o bătaie ad hoc organizată într-un spațiu dubios. Când am asistat eu la spectacol, actorii erau deja la a șasea reprezentație în trei zile și, deși mușamaua de pe jos atenua căzăturile, unii dintre ei aveau julituri vizibile. Luminile și proiecțiile au contribuit decisiv la crearea atmosferei, la fel și muzica de fundal. Toate au fost gândite astfel încât să sporească efectul dat de prestația actorilor. O producție bine organizată.

12240324_1074777172554111_6620198311452336963_o
Publicul s-a așteptat probabil să stea într-o parte a halei și să urmărească în stil clasic acțiunea, adică să existe bariera convențională între actori și spectatori, două entități care nu interacționează. Desigur că nu a fost așa. Spațiul halei a fost folosit la maximum. Practic, fiecare colțisor a fost dedicat unei scene anume, iar deseori publicul a fost nevoit să se multe în altă parte pentru a face loc actorilor și a vedea scena. Când te așteptai mai puțin, te trezeai că actorii se plimbă printre spectatori în drumul lor spre altă parte a halei, pentru scena următoare. Cu tot cu scaune și alte elemente de decor după ei. La o scenă de luptă, un personaj a strigat: “Cine nu luptă, stă pe margine!”

12240822_1074777005887461_1532133642196505876_o
Fight Club e una din cărțile mele preferate, așa că m-am dus la piesa asta cu așteptări mari. Au fost întrunite și chiar depășite. Munca intensă în pregătirea fiecărui element și-a spus cuvântul. O să încerc niște concluzii punctuale:

→ Prestația actorilor, foarte sinceră și directă, nu a lăsat urme de dubiu că rolurile li s-au potrivit mănușă și că le-a plăcut ce au făcut. Fidelitatea față de cartea din 1996 și utilizarea filmului din 1999 doar ca referință pentru temporizarea scenelor este de aplaudat.
→ S-a produs reactivarea unui spațiu urban cvasi-necunoscut și abandonat, prin transformarea lui în scenă de teatru neconvențional. Aici a contribuit mult scenografia, cu tot cu lumini, proiecții și segmentarea halei pentru diversele scene. Spațiul a fost, așadar, maximizat la un potențial dificil de ghicit.
→ Imersiunea publicului în mijlocul acțiunii a fost poate cea mai mare surpriză. Uită-te atent unde se duc actorii, prinde un loc în față să vezi ce se întâmplă în continuare, fă loc actorilor să treacă pe lângă tine, cam asta au avut de făcut spectatorii, transformați chiar în figuranți.
→ Organizarea în premieră a unui astfel de experiment de artă alternativă deschide o nișă în cultura bucureșteană neaccesată până acum. Sper să fie exploatată cât mai mult în viitor.

IMPORTANT: experimentul va continua, deoarece nu s-a spus toată povestea Fight Club acum. Nici nu s-ar fi putut, deoarece ar fi fost păcat să se treacă superficial peste niște scene atât de intense. Șase reprezentații-preview care promit un proiect mai de anvergură în viitorul apropiat. Dacă vrei să-l urmărești, asta e pagina oficială.

De obicei nu laud ARCUB, dar de data asta, direcția culturală din Primăria Capitalei a făcut o investiție excelentă în cultura alternativă prin susținerea acestui experiment în cadrul programului cultural “Eşti Bucureşti”. Nu știu dacă cei din ARCUB au avut habar despre ce e vorba și cum o să arate produsul finit, dar nu pot decât să sper că vor mai susține și pe viitor astfel de inițiative. Pentru că e nevoie de așa ceva.

Dacă afli de vreo reprezentație Fight Club, nu rata.

Foto: Ionuț Gagu

Distribuţia:

Paul Ipate | X
Alec Secăreanu | Tyler Durden
Cristina Găvruş | Marla Singer
Alexandru Mavrodineanu | Bob
Bogdan Iacob | Fight Club
Dani Achim | Fight Club
Paul Cimpoieru | Fight Club
Serghei Chiviriga | Fight Club

Echipa de creaţie:

Asociaţia Teatrul.ro | Organizator
Alec Secăreanu | Project manager
Andreea Elisei | Producător
Cristina Găvruş | Traducere şi adaptare
Ilinca Radulian | Regie
Asociaţia Gladiator- Szobi Cseh | Cascadorie şi lupte
Les Ateliers Nomad | Video
Petre Ancuţa | Muzică
Ştefan Vasilescu | Lumini
Flaviu Pastor | Promovare

Cea mai tristă zi însorită la Club Colectiv: cronică post-tragedie

20151031_145055

12188209_10208402514764312_5078736636100054206_o
30.10.2015. Concert Goodbye to Gravity în club Colectiv. Artificiile care au declanșat dezastrul.

12191915_1193765497324449_8333589628841972891_n
30.10.2015. Concert Goodbye to Gravity în club Colectiv. Artificiile care au declanșat dezastrul.

12188942_10153281252931158_7348912926073414801_n
30.10.2015. Concert Goodbye to Gravity în club Colectiv. Începutul incendiului.

ESENȚIALUL. În seara zilei de 30.10.2015, 27 29 30 31 de persoane au murit și peste 200 au fost rănite într-un incendiu la clubul Colectiv din București, strada Tăbăcarilor (Piața Bucur), sectorul 4. Numărul morților ar putea crește, mulți rănți sunt în stare foarte gravă. Victimele sunt în majoritatea lor persoane tinere, inclusiv adolescenți. Niște artificii aprinse în timpul unui concert cu intrare liberă au aprins bureții fonoizolanți de pe stâlpi apoi flăcările s-au extins la tavanul cu șipci de lemn de brad aranjate în panouri fonoizolante. Erau puse acolo pentru a rezolva reverberațiile necontrolate dintre stâlpi și tavan, respectiv tavan și pereți. Pe stâlpi nu s-au pus panouri pentru că trebuia o soluție cu absorbție mai puternică (stâlpii fiind foarte nefericit situați d.p.d.v. acustic). Oamenii s-au călcat în picioare încercând să iasă pe singura ușă de acces în/din club, minusculă. Tragedia de la clubul Colectiv arată că incompetența, corupția și nepăsarea au devenit deja criminale. A trebuit să moară zeci de oameni nevinovați care voiau doar să se distreze la început de weekend pentru ca lumea să-și dea seama de niște lucruri de bun-simț. E timpul să ne trezim, e timpul să ne respectăm!

20151031_145243
BACKGROUND. Clubul Colectiv funcționează de peste doi ani ani într-un spațiu inadecvat din incinta fabricii Pionierul, un complex de clădiri de la începutul secolului 20, completat după al Doilea Război Mondial cu corpuri noi. Fostele hale de producție sunt azi cluburi, ateliere, săli de repetiții, studiouri, sedii de asociații, etc. Nu au beneficiat de investiții majore în consolidare sau restaurare. Tot ce s-a făcut acolo s-a făcut pe genunchi, e o cârpeală. Totul pentru profit imediat și în cazul clubului Colectiv s-a văzut ce criminal a fost acest demers meschin. Așadar, Fabrica Pionierul înglobează mult mai multe decât clubul Colectiv. Mai sunt două cluburi de salsa și încă un club pe lângă acestea.

20151031_145609
31.10.2015. Martor ocular al incendiului, intervievat de presă.

Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul de Interne, a confirmat că clubul Colectiv NU AVEA AUTORIZAȚIE DE LA POMPIERI SĂ FUNCȚIONEZE. Nu a cerut-o niciodată și oricum nu ar fi obținut-o, deoarece, de exemplu, în loc de șase ieșiri bine marcate pentru evacuare, așa cum prevede legea, acest spațiu avea doar două uși mici, una din ele blocată, iar cealaltă dând într-un container lipit de clădire și abia apoi în curtea fabricii. Nu au cum să iasă pe acolo în timp util sute de oameni. Nu au cum să ajungă autospecialele la club, că e ditamai parcarea în curtea fabricii. Accesul e o glumă proastă acolo. Nu s-a adaptat spațiul la funcțiunea nouă când s-a deschis clubul. Tavanul era acoperit cu izolație fonică si şipci de lemn de brad care au creat practic un cuptor încins când s-a dat cu pirotehnice. Bureții fonoizolanți cu care erau înveliți stâlpii sunt extrem de inflamabili. Gestul de a da cu pirotehnice acolo, într-un spațiu mic, închis, a fost cretin. Era la mintea cocoşului că o asemenea propunere trebuia respinsă din start. În incendiu s-a folosit un singur extinctor.

Nu este un caz izolat. În ultimii 10 ani 6 cluburi din orașe mari ale lumii au ars foarte rapid din cauza pirotehnicelor care au dat foc antifonării. Chiar nu era ceva neașteptat.

Până cu un weekend înainte de tragedie, în Colectiv se mergea cu turma, se înghesuia lumea ca în sardele și nimeni nu-și punea vreo problemă. Evenimente de succes, îmbulzeală, profit maxim. Patronii huzureau, autoritățile închideau ochii la nereguli, totul ok. Până pe 30.10.2015.

PATRONII. Clubul Colectiv e deținut de firma Colectiv Club SRL. Acționarii sunt Alin Anastasescu – 47% (acționar majoritar și fondator), Paul Cătălin Gancea – 30% și Costin Mincu – 23% (sursa: Recom, via Attila Biro). Patronii și managerii clubului, audiați la Poliția Capitalei, nu au exprimat niciun sentiment de regret pentru că goana lor pentru profituri mari a ucis zeci de tineri nevinovați, care voiau doar să se distreze. Au zis doar că nu ei au organizat concertul.

20151031_145225
31.10.2015. Martor ocular al incendiului, intervievat de presă.

PROBLEMA PRINCIPALĂ. Autorizațiile de funcționare ale multor cluburi deschise în spații inadecvate se dau în multe cazuri ilegal, localurile neîndeplinind condițiile minime de evacuare a oamenilor în caz de calamitate sau alte cerințe minime. Amenajările interioare în multe din cluburi sunt incompatibile cu normele PSI și favorizează extinderea unui incendiu cauzat, în acest caz de la Colectiv, de artificii. Autoritățile nu ar trebui să avizeze funcționarea unor asemenea localuri cu risc mărit de propagare rapidă a unui incendiu.

AUTORITĂȚILE LOCALE. Primarul de la sectorul 4, pe raza căruia era clubul, Cristian Popescu Piedone (UNPR, ex-PC), zice că Primăria a amendat zilele trecute localul pentru că personalul era necalificat. Piedone nu poate explica de ce, deși el a semnat autorizația de funcționare a clubului Colectiv, nu s-a asigurat că subalternul său, șeful Poliției Locale sector 4, nu a trimis periodic echipe să verifice că ceea ce au declarat patronii pe proprie răspundere (că e totul ok la club) se transpune și în realitate. Cum a fost posibil ca acest local să funcționeze în halul ăsta atâta timp? Clubul Colectiv a aniversat doi ani în 2015. Ce păzesc autoritățile când fac controale?  Și autoritățile sunt vinovate pentru ce s-a întâmplat, pentru că au permis patronilor clubului să stea liniștiți și nu i-au deranjat niciodată cu întrebări. Tragedia asta putea fi atât de ușor evitată. În schimb,  mafioții legali din Primărie umblă prin afacerile oamenilor și dau amenzi pentru tot felul de chichițe – că nu au orarul afișat la ușă,  că nu au poster cu adaosul comercial practicat, etc.

Cireașa de pe tortul nesimțirii – Piedone spune că inspectorii Primăriei nu pot verifica cluburile de noapte fiindcă au programul până la ora 16:00. Fulguşorii.

SISTEMUL MEDICAL. Deși inițial spitalele din București au avut probleme să preia peste o sută de răniți (arși), ulterior repartizarea s-a făcut eficient, operațiile de urgență au avut loc exact la timp, iar răniții au primit îngrijiri la standarde înalte. Ministerul Sănătății s-a coordonat foarte bine cu Ministerul de Interne. Medicii au venit benevol de acasă să îngrijească pacienții.

20151031_145217
31.10.2015. Banderolă instalată de Poliția Locală sector 4 pentru delimitarea zonei tragediei.

20151031_145537
31.10.2015. Polițiști de vorbă cu paznicul fabricii Pionierul, în fața porților închise.

POLITICIENII. Politicienii, în frunte cu președintele Klaus Iohannis (președintele Facebook-ului, care a revenit în țară și a declarat platitudini), sunt jenanți și inutili. “Exprimăm compasiune”, “suntem alături de” și alte sintagme-stas de PR în cazul tragediilor nu au niciun efect în contextul acestei tragedii. Președintele a vizitat răniții în spital, a vizitat clubul făcut scrum, a depus niște flori și-o lumânare, a spus că e revoltat și că trebuie să facem să fie bine, să nu fie rău. Politicienii din Parlament sau cei din funcțiile de administrație locală puteau să aibă grijă că normele de autorizare a cluburilor sunt respectate. Premierul Ponta, în ședință de urgență la Guvern, a cerut verificarea tuturor localurilor. Probabil o să fie o acțiune heirupistă, o să fie închise câteva cluburi – țapii ispășitori – dar problema nu va fi remediată. Populația trebuie educată să se respecte mai mult, să fie mai exigentă și să ceară intrarea în legalitate a cluburilor, barurilor, restaurantelor, etc.

20151031_145719
31.10.2015. Oameni de toate vârstele aduc un ultim omagiu victimelor.

DOLIU NAȚIONAL. Guvernul a decretat trei zile de doliu național: 31.10, 01-02.11. Potrivit Legii nr. 75/1994, în zilele de doliu național instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale sunt obligate să arboreze în bernă drapelul României. Drapelul ste arborat în bernă şi la sediile partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, instituţiilor de învăţământ de orice grad, instituţiilor de cultură şi misiunilor diplomatice ale României, la punctele de trecere a frontierei, în aeroporturi, porturi, gări şi autogări, precum şi pe navele de orice fel şi pe alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc. Aceeaşi obligaţie revine şi persoanelor fizice, dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reşedinţă. Totodată, posturile naţionale de radio şi televiziune, precum şi instituţiile de cultură îşi adaptează programul în mod corespunzător. În plus, toate manifestările culturale, artistice şi sportive programate pentru această zi sunt amânate.

20151031_145339
31.10.2015. Televiziuni-puhoi.

20151031_145737
31.10.2015. cadre artistice de efect cu florile aduse de oameni.

20151031_150052
31.10.2015. Maratonul transmisiunilor în direct.

20151031_145251
31.10.2015. Exploatarea momentului. Mini-studio improvizat pentru o emisiune de seară de la fața locului, din Piața Bucur.

MASS MEDIA. Presa exploatează la maximum drama umană, așa cum era de așteptat. Colaje de imagini pe muzică dramatică sau de jale, titluri bombastice și relatări uneori exagerate. E rost de făcut audiență. Scârbă maximă față de televiziunile care au alergat să facă rating pe seama tragediei. Reporteri de la unele televiziuni au hărțuit cunoscuții morților în noapte pe Facebook să obțină informații sfâșietoare, să-i bage în direct la TV, să stoarcă lacrimi și audiență. Reporteri la fața locului nu știau ce epitete să mai folosească să accentueze dramatismul situației. Decența, reținerea și respectul nu se predau în școlile noastre de jurnalism. E o junglă acolo. De apreciat ce au făcut Realitatea TV și Discovery Channel – au suspendat calupurile publicitare pe parcursul zilei de 31.10.

20151031_150009
31.10.2015. Oamenii aprind lumânări și lasă flori la zidul fabricii Pionierul.

20151031_145906

OAMENII DE RÂND. Este impresionant câte sute de oameni au donat sânge în primele ore după incendiu. Numărul donatorilor a depășit 1000. Oamenii au distribuit rapid informațiile pe Facebook și au dat dovadă de solidaritate. Centrele de donare sânge au deveniut neîncăpătoare, nu au făcut față fluxului de doritori. Mulți au mers și au depus flori și lumânări la fabrica Pionierul, în memoria celor uciși de goana criminală după profit a patronilor clubului și incompetenței autorităților locale.

Mai este și categoria retardaților, care au spus că tinerii care ascultă death metal sunt sataniști, că meritau să moară, sau că au pățit asta pentru că au ignorat valorile ortodoxe și au sărbătorit Halloween-ul. O teorie tâmpită vehiculată și de mass-media centrală se referă la faptul că melodia “The Day We Die”, cântată de trupa Goodbye to Gravity în seara tragediei, a prevestit ce urma să se întâmple. Misticism, superstiții și multă prostie.

GENERALIZARE. Majoritatea cluburilor din centrul vechi al Capitalei (că acolo e risc mare de incendiu) nu respectă normele PSI, cu toate astea funcționează fără probleme. Și asta e doar o latură a neregulilor. Șpaga, relațiile și corupția merg mână-n mână. Autoritățile și patronii de localuri știu că riscă viața cetățenilor, dar banul e mai important. Noi țipăm de ani de zile că nu e deloc ok cum e gândită distracția în centrul vechi și în București. Cluburile din beciurile caselor au căi minuscule de acces, nu sunt dotate cu extinctoare și -nu au țâșnitori (sprinklers) pe tavan. Sprinklers se declanșează la fum și căldură. Sunt umplute cu un lichid care e sensibil la caldură. Când se atinge o anumită temperatură, explodează acel mic recipient și declanșează automat stropitoarele.

Insa esențiale sunt ușile cu deschidere rapidă. Aceste uși au o bară longitudinala care se apasă pentru deschidere în situații de urgență.

20151031_145949
31.10.2015. Omagii și polițiști.

CE FACEM MAI DEPARTE? E vremea să se facă evaluări drastice și urgente ale cluburilor deschise în spații necorespunzătoare. Ne uităm, de exemplu, la centrul vechi, cu beciurile pline de oameni unde ajungi pe o scăriță/ușiță. Vă dați seama ce tragedie și mai mare ne paște în caz de cutremur? Vrem să vedem localuri închise pe bandă rulantă. Pentru că viețile oamenilor sunt mai importante decât profitul unor așa-ziși patroni. Responsabilii pentru dezastrul de la Colectiv trebuie să plătească. Sperăm ca ancheta să-i identifice pe toți cei implicați. Presiune pe autoritățile responsabile și boicot al localurilor care nu respectă legislația.

RECLAMAȚI ORICE NEREGULI PRIVIND NORMELE DE PREVENIRE ȘI STINGERE A INCENDIILOR ȘI/SAU EVACUAREA PERSOANELOR PE CARE LE OBSERVAȚI ÎN LOCALURILE PE UNDE MERGEȚI. Uitați-vă după extinctoare, țâșnitoare în tavan, marcarea ieșirilor de urgență, etc. Fiți mai exigenți. Ați putea salva vieți astfel.

Un aspect important legat de prevenirea incendiilor în cluburi este interzicerea fumatului în astfel de incinte. Fumatul în astfel de incinte creşte mult pericolul de incendiu. Noi milităm pentru asta de ceva timp, fiind înjurați de mulți fumători și patroni de cluburi. Aşteptăm ca Parlamentul să adopte odată legea aia care interyice fumatul în baruri, cluburi, cafenele, restaurante, etc.

20151031_154047

ÎN LOC DE CONCLUZII

31.10.2015, după-amiaza. Am dat o tură prin centrul vechi din București să văd dacă se țin petrecerile de Halloween programate pentru seara. Strada Şelari. Plin de cluburi, multe dintre ele nu respectă normele PSI. Mai toate au afişe cu petreceri de Halloween pentru seara asta. Multe localuri au decis însă să respecte doliul național. Întreb fata care invită oamenii într-unul din localuri (nu cel din poza de mai sus):

– Auzi, se ține petrecerea diseară?
– Daaa, normal!
– Dar ştiți că de la ora 00:00 e doliu național, nu? (notă ulterioară: doliul era deja în vigoare la momentul conversației, dar ideea se menține)
– A, da, dar la noi nu se aplică.
– Cum aşa?
– Patronul e japonez, deci nu e român.
– Şi de-asta nu e obligat să respecte doliul?
– Exact! Oricum, asta ne-a zis să explicăm dacă întreabă cineva. Aveți rezervare?

Totul ok în anumite localuri din centrul vechi. Aici, tragedia de dincolo de Piața Unirii, de la clubul Colectiv, e ceva distant şi oarecum tabu. Şi ce, dacă au murit ăia, să nu se mai distreze clienții diseară?
Abia aştept nişte controale serioase în centrul vechi. Vreau să văd şi implicarea primăriei sectorului 3 şi a primăriei generale – entitățile care guvernează zona asta – în toată tărăşenia.

20151031_150230

20151031_145422

UPDATE ▼▼▼

20151101_161644_HDR
COMEMORARE. Duminică, 1 noiembrie 2015, a avut loc în București un marș de comemorare a celor 30 de victime (până în acel moment) ale incendiului și de solidaritate față de supraviețuitori și familiile lor. Oamenii s-au strâns la Piața Universității, de unde au coborât spre Piața Unirii, iar apoi pe cheiul Dâmboviței au ajuns la podul Mărășești, de unde pe strada Bucur s-au îndreptat spre fabrica Pionierul și clubul Colectiv. Undeva între 11.000 și 12.000 de oameni au luat parte la comemorare de-a lungul zilei. Au adus flori și candele pe care le-au depus la zidul fabricii. O mare de lumânări străjuiește intrarea pe unde în noaptea de 30 spre 31.10.2015 erau scoși morții și răniții. Atmosferă solemnă, tristețe, regrete și revoltă. Totuși, niciodată n-am mai fost între atâtea mii de oameni și să fie atâta liniște. A fost ceva demn și absolut necesar. Mai jos, câteva poze:

20151101_150635_HDR
01.11.2015. Marșul de comemorare la podul Mărășești.

20151101_150659_HDR
01.11.2015. Marșul de comemorare pe b-dul Mărășești.

20151101_150650_HDR
01.11.2015. Marșul de comemorare pe b-dul Mărășești.

20151101_150726_HDR
01.11.2015. Marșul de comemorare pe str. Bucur.

20151101_155929
01.11.2015. Piața Bucur, fabrica Pionierul, club Colectiv.

20151101_154149_HDR
01.11.2015. Piața Bucur.

20151101_155738_HDR
01.11.2015. Piața Bucur – str. Între Gârle.

20151101_155656_HDR
01.11.2015. Piața Bucur. Localnicii din zonă, la ferestrele caselor. Ei au ajutat în noaptea tragediei: au scos morții și răniții din club, au adus pături pentru supraviețuitori.

20151101_160830_HDR
01.11.2015. Piața Bucur.

20151101_161347_HDR
01.11.2015. Piața Bucur.

20151101_161549_HDR
01.11.2015. Piața Bucur.

20151101_162310_HDR
01.11.2015. Piața Bucur. Număr enorm de flori și lumânări aduse de oameni pentru a cinsti memoria celor uciși de corupție.

Cum vandalizezi o expoziție ok: lecții de bază

20150906_195637

20150906_200551_HDR

Expoziția “Orașul Uitat”, de pe gardul Palatului Parlamentului (Camera Deputaților), a fost vandalizată în zilele de 6 sau 7 septembrie 2015, cu Jandarmeria la post, fără probleme. Până acum, motivele actului de vandalism (dacă există) nu sunt clare.

Continue reading Cum vandalizezi o expoziție ok: lecții de bază

Street Delivery X | Amprenta de Carbon | Mobilizează-ți strada!

11013626_10153401929832074_2017774130757539974_n

Ai o idee care ar putea schimba fața orașului într-una mai prietenoasă? Tema Street Delivery X e Amprenta de Carbon. Înscrie-te pe www.street.delivery până pe 31 mai 2015.
10 dintre cele mai bune proiecte vor fi premiate cu 10.000 euro. Ceea ce nu înseamnă că nu vor fi găzduite și alte idei mișto sau care nu au nevoie de finanțare!
EVENT

SAM_2870

▲ 10 ani | 10 proiecte pentru oraș | 10.000 € | Ai la dispoziție 10 zile ▲

Reducerea producției de deșeuri, reciclarea creativă, îngrijirea spațiilor verzi, alternative de transport, reducerea emisiilor de noxe și a nivelului de praf — încep pe o stradă și continuă în tot orașul. Asta îți propune Street Delivery la aniversarea sa de 10 ani: o mutație reală în felul în care privim orașul din prisma schimbărilor climatice, oferind soluții pentru diminuarea efectelor lor asupra mediului și oamenilor.

Street Delivery este prototipul unui micro-univers urban, strada valorificată ca bun public, așa cum ar trebui ea să fie. Un eveniment responsabil care își responsabilizează participanții, o platformă pentru ideile care contribuie la un oraș mai prietenos. În 10 ani, Street Delivery s-a și aglomerat peste măsură, dovadă că nevoia de spațiu public este stringentă. Din păcate, proiecte și idei fantastice au ajuns uneori să fie acoperite de zgomotul de fond. Așa că, odată cu SDX, întreg evenimentul este regândit pentru a pune în valoare ideile care schimbă orașul. Continue reading Street Delivery X | Amprenta de Carbon | Mobilizează-ți strada!

Ce-am făcut în 2014

ACTIVITATE_2014
REZISTENȚA URBANĂ
Biroul de presă
Data: 31 decembrie 2014
Subiect: Raport de activitate pe anul 2014

Continue reading Ce-am făcut în 2014