Ce-am făcut în 2016

REZISTENȚA URBANĂ
Biroul de presă
Data: 31 decembrie 2016
Subiect: Raport de activitate pe anul 2016

Pe scurt, ce-am scris, ce-am organizat, la ce-am participat, în general ce am făcut în anul care s-a scurs. Fără prea multe comentarii, dar cu poze și link-uri. Continue reading Ce-am făcut în 2016

Ce-am făcut în 2015

REZISTENȚA URBANĂ
Biroul de presă
Data: 31 decembrie 2015
Subiect: Raport de activitate pe anul 2015

Scurt pe doi, ce am scris, ce am organizat, la ce-am participat, în general ce am făcut în anul care s-a scurs. Fără prea multe comentarii, dar cu poze și link-uri.

Am contracarat postarea lui Moise Guran despre aprecierea serioasă a Francului Elvețian de la începutul anului, eveniment valutar care a împovărat cele 190.000 de români care au credite la locuințe în moneda Elvețiană. Mai mult, am combătut afirmațiile inepte ale lui lui Guran, care susținea că toți oamenii săraci sunt alcoolici și îi condamna că beau alocația copiilor.

nuiaua
Am abordat mentalitatea “justiției cu nuiaua” și am explicat de ce avem degeaba stat de drept, stat în care legile sunt respectate, dacă nu avem oameni care să facă legi bune.

→ Ca parte a campaniei noastre pro-vaccinare, am prezentat 3 motive principale pentru care unii părinți refuză vaccinarea copiilor lor.

saraci
→ Am văzut reacțiile la documentarul The Romanians Are Coming și am arătat ce ipocriți sunt unii care detestă să fie asociați cu oamenii săraci, știrbi, crescuți în condiții precare, care își caută de muncă ca să iasă din sărăcia lucie a satului natal.

vot electronic
→ Fiindcă se discuta despre votul electronic am pregătit un set minim de întrebări ce trebuie să vi le puneți când citiți știri despre un sistem de vot electronic.

→ În martie, când ANAF a desfășurat inspecții peste tot în țară, soldate cu amenzi uriașe sau închiderea unităților alimentare și mici întreprinderi pentru excedent sau lipsă de câțiva zeci de lei din monetar, ne-am imaginat cum ar arăta asta ca o secvență dintr-un musical.

piata-libertatii-timisoara-2015
Am discutat politica administrativă a prof. univ. dr. ing. Nicolae Robu, Primarul Timișoarei, și cum a fost refăcută piața centrală de acolo.

metrou-hunger-games
→ Am ciulit urechea prin metrou și ți-am adus niște povești și niște replici cum nici la știri nu auzi.

obiceiuri-ale-oamenilor-de-succes-1-638
→ Am văzut un vizual viral și ne-a enervat, așa că l-am modificat. Despre dezavantajele și privilegiile vieții, pe bune, aici.

andre-2000
→ Pentru că ți-e dor de verile lungi în care trupele scoteau melodii de sezon, în care “mare” și “soare” trebuiau alăturate musai și videoclipuri jenante, am făcut un istoric al hiturilor de vară care au urlat ani de-a rândul pe litoral sau la radio.


Decembrie 2015. Oierii protestează la Parlament (foto: Mediafax/Andreea Alexandru)

Am decis că preferăm să avem opinii nepopulare, dar corecte, chiar dacă deranjează multă lume.  Am fost singurii care au venit cu argumente raționale în timpul scandalului cu violul din Vaslui pentru o justiție echitabilă, nu pentru linșaj și show de arestare. Era o perioadă în care ziarul Adevărul o luase razna și îi numea pe violatori “Bestii cu chip uman” și bloggerii lor aproape că încurajau public la violul familiilor suspecților.  În decembrie, când mass media ținea unilateral cu ciobanii care au sărit gardul parlamentului revoltați că li se limitează prin lege numărul de câini de la stână, am fost singurii care au analizat problema dintr-un punct de vedere diferit și am arătat cum în fapt oieritul excesiv poate afecta flora și fauna pe arii extinse.

durkajub
→ Atunci când în august, mulți conservatori anti-imigranți nu numai că s-au activat cu discursul despre puritatea Europei, dar unii au mers mai departe, numind valul de imigranți o “invazie musulmană a Occidentului”, am demontat trei lozinci ultravehiculate și am arătat de ce e greșit să se pună problema așa.

2013-2014 detaliu
foto: Lucian Baraitaru/Dincolo de Fațade

→ Ne-am revoltat că mai nimănui nu-i pasă că patrimoniul bucureștean vechi construit e mutilat într-o veselie și am scris un articol în care am arătat câteva cazuri incredibile.

20151101_161644_HDR
→ [Activism civic] COLECTIV. Am urmărit îndeaproape cursul evenimentelor de după tragedia de la clubul Colectiv din 30 octombrie (soldată cu 63 de morți până acum și zeci de răniți grav) și am comentat foarte multe aspecte într-un articol cuprinzător. Am participat la documentarea protestelor de stradă izbucnite după incendiul de la Colectiv și am redactat un manifest împotriva manipulării și pentru acțiune directă. Când protestele au fost duse în derizoriu de deturnările serviciilor și partidelor, când în stradă nu mai exista niciun mesaj coerent, ne-am imaginat cum ar arăta situația asta transpusă într-un episod din South Park. Rafalele mediatice trase împotriva lui Raed Arafat după Colectiv din partea adepților privatizării integrale a sistemului de sănătate din România ne-au inspirat să scriem o scenetă, SuperMedicii SRL.

→ Am reușit să mai apărem câte puțin prin mass media, în aprilie la Adevărul LIVE și Realitatea TV, apoi din nou la Realitatea TV pentru a comenta protestele și mișcările de pe scena politică după tragedia de la Colectiv.


→ [Activism civic] Pe 9 mai, am fost în stradă să documentăm protestul anti-defrișări abuzive. Dezvăluirile făcute de jurnaliști de investigații cum că gigantul Holzindustrie Schweighofer primește în gaterele sale și lemn tăiat ilegal a readus pe agenda publică problema defrișărilor. Protestul a dus la adoptarea unui nou Cod Silvic care a introdus un prag de 30% pentru achiziționarea de masă lemnoasă, menită a restrânge dominarea pieții de către o singură firmă. Holzindustrie Schweighofer a trebuit să înghită limitarea, nu fără a stârni o controversă prin comunicatele remise Președintelui Iohannis, acesta din urmă trimițând, fără succes, legea spre re-examinare în Parlament. Vezi mai multe poze de la protest aici.

pfb
→ [Activism civic] Am continuat să suținem Coaliția Politică fără Bariere pentru eliminarea barierelor la participare la alegeri, reforma sistemului de alegeri locale și un sistem de vot mai reprezentativ pentru diaspora.  În februarie 2015, Curtea Constituțională la sesizarea formulată de Partidul Pirat, aflat la acea vreme în curs de constituire, Curtea a decretat pragul de 25.000 de semnături necesar pentru formarea unui partid neconstituțional și că partidele se pot forma cu doar 3 membri. Reformele electorale au fost un pas concret în direcția dorită dar, din cauza înțelegerilor PNL-PSD, mai multe obiective au rămas nerezolvate.

fumat
→ [Activism civic] Am dus mai departe campania noastră pentru interzicerea fumatului în spațiile publice închise. Am informat oamenii, am demascat lobby-ul companiilor producătoare de țigarete în Parlament și am participat la protestul organizat de Coaliția România Respiră, care a determinat Parlamentul să adupte legea anti-fumat în spațiile publice închise, în luna decembrie. Poze de la protest, aici.

12185429_1074777135887448_3731182949697251207_o
→ [Cultură] Am asistat la poate cel mai bun performance alternativ al anului într-o hală de pe strada Popa Nan din București. Fight Club a ajuns la București și n-am regretat nicio clipă că am fost acolo. Am povestit apoi cum a fost.

casa_regala_2015
→ În scandalul cu dosarul retrocedărilor ilegale, izbucnit în decembrie, am explicat cu poze și o super-schemă care e treaba cu așa-zisul Prinț Paul de România, cine e, ce vrea și de ce seamănă totul cu o Urzeală a Tronurilor autohtonă.

3statui
Am discutat despre mult-lăudatul sau mult-hulitul Târg de sărbători din Piața Universității, pentru că era necesar să facem un rezumat al părerilor exprimate de-a lungul timpului.

cop-borcan
→ Am readus pentru prima oară la lumină un personaj urban uitat al Bucureștiului: milițianul la borcan s-a întors din comunism să explice cine e și ce rol avea. Cu tot cu poze.

1954 splai izvor 03
→ [Cultural] 2015 a fost anul în care am redefinit descoperirea unor etape din istoria Bucureștiului prin scoaterea la lumină și comentarea unor seturi de poze în exclusivitate:

Vara lui 1956 | Vara lui 1988 | Iarna lui 1954 | București 1990 | Decembrie 1989

expo01
→ [Cultural] Mai mult decât să aducem la lumină seturi de poze de epocă, în 2015 am făcut pasul următor și ne-am implicat în organizarea de expoziții în spațiul public pentru a promova istoria bucureșteană. În colaborare cu portalul Bucureștii Vechi și Noi, am inaugurat pe 16 mai expoziția “Orașul Uitat – fotografiile lui Dan Vartanian” pe gardul Camerei Deputaților, expoziție ulterior vandalizată și restaurată. Pe 15 iunie, am inaugurat o expoziție de o lună pe gardul Muzeului Municipiului București (Palatul Suțu), “Orașul Uitat 2 – cele mai bune fotografii ale lui Dan Vartanian”.


→ [Evenimente] Am depășit 2014 la conferințe despre București. Anul ăsta am ținut 10 în total, față de 8 anul trecut. Încheiem 2015 pe partea de diseminare a informației despre București cu un palmares remarcabil, care include și două vernisaje de expoziție și două tururi de oraș:

19-20.02 // Maşina Timpului № 3 (premieră) // Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suțu
20.03 // Magistrala Timpului (premieră) // Liceul Cervantes
01.04 // Adevărul LIVE
05.04 // live la Realitatea TV
18.04 // Mașina Timpului 4 (preview) // Eleven Social Club
16.05 // Vernisaj “Orașul Uitat” // Palatul Parlamentului
21.05 // Mașina Timpului 4 (premieră) // Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suțu
15.06 // Vernisaj “Orașul Uitat 2” // Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suțu
19.06 // Maşina Timpului № 3 // MODELiER
27.08 // Mașina Timpului 4 // MODELiER
24.09 // Magistrala Timpului // Casa Costa-Foru
26.09 // Tur oraș – limita cartierelor evreiesc și armenesc // Colivia
01.10 // Mașina Timpului 5 (premieră) // Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suțu
03.10 // Tur oraș – dealul Patriarhiei și împrejurimile // Casa Costa-Foru
14.10 // Maşina Timpului № 3 // Casa Costa-Foru
09.12 // Magistrala Timpului (ediție specială) // Liceul Bolintineanu


19.06.2015 // conferința Maşina Timpului № 3 // MODELiER


03.10.2015 // Tur oraș – dealul Patriarhiei și împrejurimile


05.04.2015 // ediție specială Realitatea TV


20.03.2015 // Magistrala Timpului (premieră) // Liceul Cervantes

10 conferințe, 2 tururi, 2 vernisaje, când ne-am văzut cu cei pasionați de București, într-un cadru mai mult sau mai puțin formal. Mulțumim celor care au venit şi celor care ne-au găzduit: Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suțu // MODELiER // Casa Costa-Foru (echipa DincoloDeFatade) // Liceul Cervantes (Filiala București a OAR) // Liceul Bolintineanu (Bucureștii Vechi și Noi).

REZISTENTA URBANA AFIS-01
→ [ANIVERSARE] În aprilie, am serbat cu mare tam-tam 8 ani de Rezistența Urbană printr-un eveniment unic la Eleven Social Club. Am avut muzică live (prietenii noștri de la trupa The dAdA și DJ Antenna), un preview al conferinței despre București Mașina Timpului 4, o dezbatere pro/contra fumat în spațiile publice, parteneriat cu Bloom Specialty Coffee (pentru cafea excelentă) și Burger Van (pentru mâncare urbană). Și am adus și noi niște brioșe delicioase de acasă. Cam asta a fost atmosfera de la Eleven Social Club, care ne-a găzduit evenimentul (restul pozelor, aici):

BOB_8221

→ [BONUS] Niște OC-uri (conținut original), că totuși nu ne-am pierdut simțul umorului:

semafor

primavara

mor

mucenici

comici

burger-shaorma

micul

paul

Mulțumim tuturor prietenilor și colaboratorilor care ne-au fost alături anul ăsta și ne-au ajutat cum au putut, pe parte de promovare sau logistic. Ați fost motorul nostru.
Mulțumim cititorilor/fanilor/follower-ilor pentru încredere și loialitate, pentru laude, dar și pentru criticile constructive. Feedback-ul vostru chiar ne ajută mult.

Nu uitați, rămâneți informați ca să nu fiți manipulați!

RELEVANT
Ce-am făcut în 2014

Ce-am făcut în 2014

ACTIVITATE_2014
REZISTENȚA URBANĂ
Biroul de presă
Data: 31 decembrie 2014
Subiect: Raport de activitate pe anul 2014

Continue reading Ce-am făcut în 2014

RIP Școala Comunală Dudești

Vechiul cartier Dudești a dat naștere multor legende urbane în București. Fostele moșii ale boierilor din familia Dudescu au devenit o mahala a Capitalei României. Pe-aici se găseau pe vremuri cartierul rău-famat Crucea de Piatră, cu bordeluri, dar și neguțători evrei cu prăvălii pitorești. Zona avea și o latură industrială: mai multe fabrici, majoritatea dispărute în prezent. Astăzi, depoul RATB Dudești se păstrează ca martor al localizării inițiale – la periferia Capitalei interbelice. Mai încolo de depou începea comuna suburbană Dudești-Cioplea (înglobată ulterior în cartierul Balta-Albă – Titan, în anii ’60). Ca orice așezare, comuna Dudești avea și o școală unde învățau copiii. Școala se găsea în bariera Dristorului, în capătul Căii Dudești și era găzduită de o clădire foarte impunătoare la acea dată. Face parte din prima generație se școli primare bucureștene. În aceeași categorie includem Școala Mântuleasa și Școala “Cuibu’ cu Barză”.

mantuleasaȘcoala Mântuleasa, de pe strada omonimă, era cea mai veche din București. Clădirea de la nr. 7-9 fusese fondată în anul 1826. Aici a învățat scriitorul Mircea Eliade și de aceste locuri este legată acțiunea nuvelei „Strada Mântuleasa”. Școala și clădirile adiacente au fost demolate în 2002, fără aviz de la Ministerul Culturii si Cultelor. Proprietarii au vrut să construiasca aici un turn de 17 etaje și au obținut aprobare de la Primaria Sectorului 3 în 2009, semnată de arhitectul-șef de sector, Ștefan Dumitrașcu, însa planul urbanistic de detaliu care dădea undă verde construcției a fost anulat de Consiliul Local de sector în urma mobilizării vecinilor afectați și presei. Vorbim de o zonă protejată. Proprietarii au revenit în 2010, cerând atunci permisiunea să construiască un bloc de 8 etaje. Nici acesta nu a fost aprobat. În prezent, s-a venit cu o nouă propunere, de bloc de 6 etaje, însă acesta nu respectă regimul de înălțime (max. 13 metri), gradul de ocupare a parcelei și distanța de bun-simț față de clădirile vecine.

scoala ciubu cu barzaȘcoala “Cuibu’ cu Barză” se găsește pe strada Știrbei-Vodă. Fondată în 1881, a trecut prin cutremure, războaie și fel de fel de regimuri politice. Cunoscută ca Școala de Muzică și Arte Plastice nr. 3, își ia numele de la biserica vecină, Sf. Ștefan – “Cuibu’ cu Barză”. În anii ’80, parte a sistematizării ceaușiste a Capitalei, segmentul din str. Știrbei-Vodă cuprins între Podul Eroilor și strada Berzei a fost supralărgit. S-au demolat multe clădiri valoroase (Institutul de Metrologie, de exemplu), a fost translatată biserica și s-au ridicat blocuri masive și anoste. Școala a supraviețuit, alături de Judecătoria Sectorului 4. A fost lăsată în paragină după 1990 până la punctul în care se credea că va fi demolată. În ultimii ani și cu multe eforturi, a fost consolidată, modernizată și renovată.

scoala_dudLa 3 ani după reforma lui Alexandru Ioan Cuza și în al doilea an pe Tronul Principatelor Unite al Principelui Carol (viitor Rege Carol I), în mahalaua Dudești se ridica o școală. Școala cunoscută azi sub nr. 80 a fost fondată pe 1 mai 1867, prin Ordinul Ministrului Școalelor nr. 10946/04/1867. În prezent, acest edificiu-martor al transformărilor profunde prin care a trecut Capitala este în agonie: după demolarea parțială, urmează să fie transformat într-un kitsch pseudo-modern, culmea, sediu administrativ al sectorului 3! Povestea Școlii Comunale Dudești, un edificiu public nepromovat de care mulți habar nu au, face obiectul acestui articol. Vedem cum a trecut școala prin trei secole de existență și cum o tratează contemporanii noștri, mai ales cei aflați în funcții de decizie. Continue reading RIP Școala Comunală Dudești

Muzeul Literaturii Române, în moarte clinică

Când ați fost ultima oară la Muzeul Literaturii Române?

E o clădire măricică lângă Piața Romană. Eu știu oameni care au fost mai degrabă la cafeneaua din spatele Muzeului decât în incinta Muzeului, fără să știe că era un muzeu acolo. Zilele acestea, este mare agitație în jurul posibilei evacuări a instituției din sediul retrocedat. Mă interesează să fac o retrospectivă a istoriei clădirii și a evoluțiilor care au dus la situația din prezent.

ATENȚIE! Articol oarecum lung, citiți REZUMATUL de mai jos dacă sunteți pe fugă:

Clădirea Muzeului de Literatura fost construită de marele vornic Alexandru Villara în anul 1839, în mahalaua Popa Cosma (zona Pieței Romane actuale). În 1948, primul an de Republică Populară în România, clădirea este repartizată Muzeului Romîno-Rus, în avântul autorităților comuniste de la București de a face sluj în fața Tătucului Popoarelor, I. V. Stalin. În 1967, casa Kretzulescu devine sediul Muzeului Literaturii Române. Clădirea a fost retrocedată în 2002 proprietarului care a revendicat-o.

Muzeul Literaturii Române a intrat zilele acestea în atenția publicului (mulți nici nu știau că există) pentru că ar urma să fie evacuat. Proprietarul actual, cel care a dobandit clădirea după retrocedare, susţine că nu i s-a mai plătit chirie de 12 ani așa că cere evacuarea colecțiilor la data de 15.06.2014. Conform Digi 24, acesta ar accepta o amânare a evacuării doar dacă primeşte un milion de euro, cerere cu care Primăria nu este de acord. În opinia mea, este o situație la care s-a ajuns din vina tuturor primarilor generali care s-au perindat pe la Primăria Capitalei, din 2002 încoace: Traian Băsescu, Adriean Videanu, Sorin Oprescu. Cunoscându-se situația, niciunul nu a întreprins demersuri pentru a salva Muzeul Literaturii Române.

Pentru conformitate, nu pot să nu mă gândesc la chiria exorbitantă (7.400 euro pe zi) pe care o plătește Primăria Capitalei sub Oprescu pentru sediul temporar de la Grozăvești. Proprietarul sediului din Grozăvești a vândut clădirea pe 11 milioane de euro, la scurt timp după tranzacţia cu Primăria Capitalei. Până în septembrie 2013, Primăria Capitalei a plătit 11,7 milioane de euro numai chiria. Asta pentru că, în urma unor discuţii aprinse, consilierii generali au votat prelungirea contractului de închiriere, cu o chirie de 2,7 milioane de euro pe an. București, așa cum îți doreșt!

Concluzia mea este că Muzeul Literaturii Române trebuie să supraviețuiască sub o formă sau alta, sub o denumire sau alta. Colecțiile sale valoroase trebuie să fie în continuare accesibile publicului și păstrate în condiții propice. Totuși, propun desființarea Muzeului Literaturii Române în forma actuală, înființarea Expoziției Permanente a Literaturii Române sub egida Academiei Române și mutarea colecțiilor în Casa Academiei de pe Calea 13 Septembrie. În prezent, construcția Academiei Române zace neterminată, deși s-ar putea crea fără probleme spații expoziționale acolo, ar fi loc destul.

Articol full:

Începem cu descrierea oficială, preluată de pe website-ul muzeului:

“Situat în Bulevardul Dacia Nr. 12, Muzeul Naţional al Literaturii Române adăposteşte un autentic tezaur literar format din manuscrise, cărţi, obiecte personale, obiecte de artă, fotografii, înregistrări audio-video. Acestea redau într-o imagine concentrat metaforică profunzimea, complexitatea şi frumuseţea inefabilă a literaturii române.”

Ce frumos! Hai să fim un pic mai pragmatici și să vedem ce este cu această clădire. Continue reading Muzeul Literaturii Române, în moarte clinică

București 1961: culoare, viață, civilizație

Regimul comunist (1945-1989) a lăsat cicatrici adânci și a schimbat soarta României. În urma celor petrecute în aproape 45 de ani de dictatură a proletariatului, este normal ca percepția oamenilor informați să fie una negativă. Cu toate acestea, la scară largă, mulți regretă vechiul regim, dezamăgiți de pseudo-democrația actuală.

În acest articol mă voi referi la Bucureștii anului 1961. De ce 1961? Pentru că atunci compania britanică British Pathé a realizat un reportaj în Capitala Republicii Populare Romîne. Englezii au filmat într-un București care pentru mulți pare familiar, însă în același timp necunoscut și poate un pic idilic. În cele peste 5 decenii care s-au scurs de atunci, în București au avut loc un cutremur major (1977), demolări aberante la scară extinsă (anii ’80) și multe experimente arhitectural-urbanistice eșuate (după 1990), care au schimbat fundamental orașul. Bucureștii prezentului seamănă mai degrabă cu o rudă mai necivilizată a celor din 1961.

Mă voi opri asupra câtorva cadre mai interesante, pe care le-am prelucrat un pic. Acestea sunt extrase din reportajul original, dar și din materialul brut și dublele neincluse în varianta finală (vedeți clipul acesta la sfârșitul articolului).
IMPORTANT: Mă voi referi strict la aspectul de activitate edilitară și de civilizație citadină, care nu țin neapărat de un regim politic anume, ci mai degrabă de educație și o scară a valorilor nealterată: Continue reading București 1961: culoare, viață, civilizație