Ziua Victoriei 1945


9 Mai, ziua in care Germania Nazista a capitulat neconditionat, a ramas in istorie drept “Ziua Victoriei”. Este sarbatorita an de an in Europa, dar mai ales la Moscova.

Am gasit un set de poze din Bucuresti datat “9 Mai 1945”, pe care doresc sa-l impartasesc cu aceasta ocazie festiva. Cum aratau unele locuri in acele zile si cum arata ele peste 65 de ani? –>

Incep cu o continuare a ilustrarii “primului 1 Mai liber – 1 Mai 1945”, cu poze din setul actual. Voi explica mai tarziu ce m-a determinat sa nu ma incred in datarea de la Arhive. Asa cum am aratat, pe 1 Mai 1945, un grup de oameni entuziasti, civili (unii comunisti) si Garzi Patriotice, se indreptau din Piata Rosetti spre Piata Palatului Regal sau la Sosea.

Urmeaza imagini cu populatia stransa in ce este astazi Piata Revolutiei. Ca de obicei, ma voi referi in special la cladirile din zona. Primul cadru surprinde oameni entuziati, unii dintre ei cocotati intr-un camion. Pe fundal se observa o cladire masiva, in constructie.

Este vorba de actualul Minister de Interne, fost CC al PMR/PCR. Inceput la finalul anilor ’30, a fost terminat abia la inceputul anilor ’50 si facea parte din niste planuri (nerealizate) de reconfigurare a Pietei Palatului. Timp de peste 40 de ani, aceasta cladire a fost centrul puterii din Romania comunista. Devastata in decembrie 1989, a adapostit o vreme Senatul Romaniei, dupa care s-a restabilit aici Ministerul de Interne.

Un detaliu cu o fatada aflata in constructie in 1945 arata monumentalitatea acestui imobil emblematic.

Persoane de conditie sociala mai modesta – dupa tinuta – sunt adunate in fata Palatului Regal de pe Calea Victoriei, urmarind parada.

Palatul, aflat la a doua sa forma, trecuse deja prin cutremurul din 1940 si bombardamente din 1944.

Prin partea centrala a Pietei Palatului Regal defileaza drapelele marilor natiuni biruitoare – Statele Unite, Uniunea Sovietica si Marea Britanie – carora li se alatura si steagul Romaniei.

In imagine se observa latura Kretzulescu a Palatului Regal, Ministerul de Interne, dar si o pancarta pe care scrie “Uniunea Patriotilor – Sect IV Verde”, semn al impartirii Capitalei Regatului Romaniei in patru sectoare de culori diferite.

O perspectiva luata din unghiul opus fotografiei de epoca, dar in zilele noastre, arata ca mai sus.

Pe fundalul pozei initiale se observa, pe fundal, o reclama – Mont Blanc. Literele sunt fixate pe calcanul imobilului “Generala”, de vis-a-vis de ce este astazi Magazinul “Muzica”. In anii ’50, pentru ca nu le placea cum blocul se termina abrupt, autoritatile au decis ridicarea unui “ornament” in capatul dinspre Comitetul Central, concretizat intr-o cladire de tip palazzo italian, despre care a scris armyuser.

O prezenta frapanta in stanga imaginii este disparuta statuie ecvestra a Regelui Carol I. De cativa ani, autoritatile actuale se chinuie sa o refaca. Intreaga poveste a statuii, aici.

Parada avanseaza, trecand pe langa latura Stribei-Voda a Palatului Regal, aflata in constructie si partial afectata de bombardamentele din 1944.

Ulterior, pe langa aceasta latura a fost trasata prelungirea strazii Stirbei-Voda din str. Luterana pana in Calea Victoriei.

O silueta cu prestanta se distinge in plan secund – Fundatia Universitara “Carol I”. Revenind la fotografia initiala, literele “A.S.A.M.” se refera la o structura infiintata in 1924 ca Administratia Stabilimentelor Aviatiei si Marinei. In acel moment, aceasta functiona ca atelier de reparatii avioane pentru Flotila a II-a Regala Militara.

Cadrul se muta pe lumea stransa pe marginea drumului. Inspre Hotelul Athenee Palace, un grup de femei s-a prins intr-o hora ad-hoc.

Pe fundal, alb si frumos, Hotelul Athenee Palace, la aproape un an de la bombardarea sa, fusese renovat si reabilitat complet.

Unghiul se schimba, hora ramane. Femeile democrate din noua Romanie democrata dansau in continuare.

Interesant este ca pe fundal se observa o cladire ce capatase vedere la Piata relativ recent – in 1939. Este vorba de casa ce a adapostit restaurantul “Cina”. Astazi, in concordanta cu vremurile actuale, avem aici Trattoria “Il Calcio”, o denumire banala.

Imobilul nu ar fi avut perspectiva catre Palatul Regal daca nu ar fi fost demolata superba cladire fost sediu al Academiei Comerciale si al Jockey Clubului. In forma sa initiala, mai restransa, constructia adapostise si Magazinul General de Paris.

Se pare ca fotograful a fost fascinat de femeile democrate. In aceasta fotografie, ultima din setul de 1 Mai, vine si indiciul revelator. Pe viitorul restaurant “Cina” este o pancarta pe care scrie “Primul 1 Mai liber”. In zilele noastre, casa este renovata si combina stilul belle epoque cu copertinele kitschoase atat de actuale.

Se vede si o parte din Ateneu, aparent reparat si el rapid, la doar cateva luni de la bombardamentele care i-au afectat cupola.

Urmeaza adevaratul set dedicat Zilei Victoriei. In contrast cu fastul de la Moscova sau cel din Paris, in Capitala Romaniei au fost manifestatii mai putin rasunatoare. Totusi, Romania nu era printre invingatori, ci printre invinsi.

In avanpremiera paradelor comuniste din Piata Victoriei si Soseaua Aviatorilor ce urmau sa se petreaca peste numai cativa ani, parada victoriei din 1945 a avut si ea loc acolo.

Pe Calea Victoriei, un tanc tocmai a trecut de intersectia cu Calea Grivitei.

Se vede cladirea moderna a Casei Autonome a Monopolurilor. Povestea ei, aici, cu fotografii inedite.

La Sosea – multa populatie. Se etaleaza un afis cu cele trei clase care construiesc Statul democrat nou – taranimea, muncitorimea si intelectualii. Cadrul surprinde pe fundal-stanga si casa Henriette Delavrancea, demolata recent.

Chiar si in zilele noastre, Soseaua pavata cu piatra cubica este un loc linistit de promenada, in afara orelor de trafic intens, din ce in ce mai dese.

Vehiculele militare veneau dinspre Piata Victoriei si se indreptau spre Piata Jianu (Charles de Gaulle).

Se defileaza pe langa Monumentul Eroilor Aerului.

O fotografie din prezent arata cat de putin s-au schimbat lucrurile aici. Doar blocul masiv de la Piata Victoriei este vizibil pe fundal. A fost ridicat in anii ’80 in cadrul operei de sistematizare a Bucurestilor intreprinsa de Ceausescu.

Nu lipsesc fotografiile cu tribuna oficiala. Statul Roman este reprezentat la cel mai inalt nivel. Figura centrala este, evident, Regele Mihai I, seful Statului. Este flancat de comandantii misiunilor aliate in Romania. Cum privim fotografia, in dreapta Regelui este Generalul sovietic Ivan Susaikov, viitorul loctiitor al Comisiunii Aliate de Control. Cu el, Majestatea Sa urma sa se intalneasca si pe 23 februarie 1946, la celebrarea Zilei Armatei Rosii.

In stanga Regelui se afla Presedintele Consiliului de Ministri – Petru Groza, instalat in functie cu sprijinul comunistilor la 6 martie 1945.

Doua personaje mai sunt interesante in randul al doilea. In extrema stanga, diplomatul Gheorghe Tatarescu, fost premier carlist si vicepremier in guvernul Groza. Langa Tatarescu se afla Ministrul Comunicatiilor si Propagandei, Gheorghe Gheorghiu-Dej, viitor lider al Romaniei comuniste incepand cu 1948.

De pe scaun, Regele, incadrat de Groza (st.) si Susaikov (dr.) este atent la parada.

Din nou o fotografie cu oameni ducand drapelele Aliatilor victoriosi. Atentia se concentreaza insa pe cele doua protrete (sinistre) infatisandu-i pe Regele Mihai I si pe I. V. Stalin. In epoca, aceasta apropiere de portrete simboliza si apropierea dintre cele doua state.

Ultima poza cu tribuna oficiala il arata in continuare pe Suveran salutand trupele. Aceiasi Susaikov, Groza si Gheorghiu-Dej apar si ei. Tribuna oficiala s-a golit, semn al finalului manifestatiei.

Ce simbolizeaza pentru Romania Ziua Victoriei? O mare tristete. Dupa reintrarea in legalitate a Partidului Comunist la 23 August 1944, 9 Mai 1945 era doar inca o “cucerire” in acapararea puterii totale. Urmau alegerile fraudate din 1946, si, in cele din urma, impunerea Republicii sovietice si in Romania, la finalul lui 1947.

Un alt set de poze cu Regele Mihai, la deschiderea Universitatii din Bucuresti in 1945, poate fi vazut aici.

more at http://rezistenta.net

1945: Primul 1 Mai liber


Este iarasi 1 Mai, sa scoatem gratarele si umbrelele de soare si sa plecam din Bucuresti! Totusi, pentru cei care vor sa vada cum se sarbatorea odata Ziua Muncii in Capitala, am pregatit niste imagini de arhiva inedite.

Este vorba de un set de cinci poze de la 1 Mai 1945. Al doilea Razboi Mondial era aproape sfarsit: la 9 mai, in acelasi an, Germania nazista semna capitularea neconditionata in fata Aliatilor. –>

Era epoca paradelor, cand orice eveniment, orice sarbatoare se marca prin defilari, pancarte, sloganuri si multa agitatie. In Romania, comunistii iesiti din ilegalitate la 23 August 1944 si legitimati prin venirea guvernului Groza la 6 martie 1945, faceau toate demersurile pentru acapararea totala a puterii. In discursul public isi facuse loc deja ideologia proletara, care treptat a inlocuit bunele practici ale oratoriei pre-comuniste. Se celebra astfel “primul 1 Mai liber”, cum il numeau “fortele progresiste din Romania democrata”.

Setul de poze prezinta un grup de oameni pusi pe sarbatoare. De la Piata Rosetti pana la Universitate, ei parcurg bulevardul Carol I cu mandrie patriotica. Cel mai probabil sunt in drum spre o manifestatie mai mare, ori in Piata Academiei, ori in Piata Palatului Regal.

Prima fotografie arata oamenii trecand de Piata Rosetti si ducand straguri tricolore si literele “APARAREA PATRIOTICA”. Organizatie paramilitara comunista, aceasta jucase un rol important cu un an inainte, in intampinarea Armatei Rosii “eliberatoare”.

Din cele trei cladiri din stanga, doar doua mai exista. Cladirea scunda, foarte frumoasa, a rezistat pana in zilele noastre. Casa din centru a fost demolata dupa anul 2000 pentru ca in locul ei sa rasara hotelul “Carol I”.

S-a incercat reconstituirea fatadei imobilului distrus, insa originalul este intotdeauna cel mai bun. Altcumva, o combinatie a la Novotel, dar un hibrid care insa respecta regimul de inaltime al zonei.

Foarte clar in plan secund se observa blocul art-deco de la Piata Rosetti, situat in unghiul dintre bd. Carol I si strada Sperantei. Este fostul sediu al Societatii de Asigurari “Steaua Romaniei”.

Pe fundal se contureaza silueta actualei cladiri a clubului A.Ro, fost Minister de Externe in perioada comunista. Intr-un stil art-deco masiv, ea nu mai este astazi vizibila din acelasi unghi, deoarece in cadru se interpune o cladire ridicata dupa 1950.

A doua poza infatiseaza oameni entuziasti in strada. Barbatul din centru tine mandru o pancarta pe care scrie “Traiasca plugarimea romana!”. Probabil a trait, nu stiu. Se mai disting si litere ordonate in “Traiasca 1 Mai!”. Nu am inteles niciodata ce inseamna sa traiasca o anumita zi. Exista cumva pericolul sa moara? Sa nu mai fie sarbatorita? Nu vine an de an ziua aceea?

Am identificat relativ greu locul din poza, dar pana la urma am marcat-o pe harta: casa din spatele multimii se gaseste si astazi, proaspat renovata, la intersectia bulevardului Carol I cu strada Teilor (actuala Slanic – o denumire nepotrivita).

Lumea avanseaza pe bulevard, inspre Universitate. Cadrul se largeste si, pe langa cei care merg pe jos, apare si un “car alegoric” improvizat, apartinand Apararii Patriotice, pe care sunt pictate flori, mesaj pacifist evident. Sloganul “Copiii sunt viitorul tarii”, din lateralul atelajului, s-a dovedit bun peste niste ani, in contextul revoltelor anticomuniste studentesti din 1956, reprimate de regimul Dej.

Frontul de cladiri de pe stanga este aproximativ neschimbat. Prima cladire este fostul Minister de Razboi, situat vis-a-vis de Ministerul Agriculturii si Domeniilor.

Langa el se gaseste o cladire recent renovata, care are astazi destinatia de camin studentesc. Se gaseste la intersectia bd. Carol I cu str. Dr. Dimitrie Gerota.

Urmeaza embematicul sediu actual al Teatrului Foarte Mic, peste drum de caminul studentesc. Cladirea cu cupola are nevoie de o reabilitare urgenta.

Ceea ce nu se mai regaseste astazi este cea din urma casa a frontului, de pe coltul cu Piata Rosetti. Era un imobil frumos, de colt, cu o cupola interesanta. In 1977, la cutremur, constructia vecina s-a prabusit. Desi edificiul cu cupola nu a fost afectat, a fost demolat “la pachet” cu restul zonei, pentru a face loc ansambului de blocuri “Sahia”, cel mai proeminent fiind uratul bloc “Avantul”, fix pe locul casei cu cupola si a vecinei ei prabusite.

Penultima fotografie prinde in cadru oameni cu steaguri tricolore si parterul Ministerului de Razboi.

Initial o cladire cu ornamente clasice si o fatada foarte bogata, a suferit transformari intre cele doua razboaie mondiale, ajungandu-se la forma simplificata pe care o putem vedea in prezent. In vremea comunistilor pe cupola era o reclama la CEC, iar dupa 1989, cladirea a devenit sediul unui departament al Ministerului Agriculturii.

Ultima fotografie din set arata multimea pozandu-se in Piata I. C. Bratianu, langa rondul in care se afla statuia (disparuta dupa 30 decembrie 1947) marelui om politic.

Se observa Spitalul Coltea in spatele oamenilor. Spitalul trece in prezent printr-un dureros proces de consolidare, renovare si reabilitare, dupa daramarea Policlinicii Coltea, din spate. O compensatie inechitabila este refacerea a doua dintre cupolele laterale, disparute la bombardamente.

Se mai observa si bulevardul Brancoveanu (ulterior bd. 1848, actual I. C. Bratianu) coborand spre Piata Unirii.

Pe fundal se distinge turla Baratiei, o emblema a zonei centrale a Capitalei. Turla se incapataneaza sa reziste si astazi.

Altcumva, ca diferente frapante in cazul tuturor fotografiilor, as mentiona liniile de tramvai si piatra cubica, din ce in ce mai rara in Bucurestii prezentului.

Probabil ca manifestatia de 1 Mai 1945 a fost un succes, s-a condamnat agresiunea militara fascisto-hitlerista si s-au strigat sloganuri patriotice mobilizatoare. Ziua Victoriei era aproape, iar oamenii din pozele de mai sus habar nu aveau ca in scurt timp urmau sa intre in raiul comunist.

Despre 1 Mai am mai scris si acum doi ani.