Cum a arătat iarna în București în ultimul secol și mai bine

Iarna în capitală e, în prezent, motiv de Breaking News. Cum dă o ninsoare mai serioasă, începe o isterie în mass media, pe net, peste tot. IADUL ALB A LOVIT. TEROAREA ALBĂ A CUPRINS ȚARA. Drumuri blocate, nămeți cât casa, autorități locale incompetente și incapabile să gestioneze o deszăpezire ok. Cam asta auzi an de an. Totuși, să nu uităm că Bucureștiul a trecut prin multe ierni de-a lungul istoriei sale și nu toate au ajuns pe prima pagină a ziarelor. De-asta avem arhivele foto.

M-am gândit să mă uit cum au arătat iernile ultimului secol și un pic în București. Am ales câte o imagine din fiecare deceniu începând cu anii 1900 și venind până-n zilele noastre. Pozele sunt alese la întâmplare și nu-s neapărat reprezentative pentru tot deceniul respectiv, dar asta e și ideea, să surprindă un moment dintr-o iarnă demult trecută. Uite ce-am găsit ↓↓↓ Continue reading Cum a arătat iarna în București în ultimul secol și mai bine

Guest Post: 3 days in Bucharest, uncovering chaos and The Zero Theorem

Right after spending two days visiting Brașov and Sinaia up in the Carpathian mountains, the train took us to the capital city of Romania, our last stop on a 9-day trip to the East that had started in Budapest, Hungary, on 1 August.

cazzavillanLuigi Cazzavillan is a very interesting street in downtown Bucharest

Even after having read some stuff about Bucharest – the worldwide famous Palace of the Parliament, some scary lines about stray dogs, the massive urban changes imposed by Ceaușescu in the ’80s – we must say, to be honest, that our first walk in the city, from North Train Station (Gara de Nord – n.r.) to a hostel on Luigi Cazzavilian Street was quite surprising: in less than 20 minutes we had the chance to experience Art Déco style mansions, a shirtless man shouting from the window of a crumbling Neoclassical villa and Communist skyscrapers, everything under blistering August midday heat. Continue reading Guest Post: 3 days in Bucharest, uncovering chaos and The Zero Theorem

Guest Post: Bucharest, as seen by an Albanian who grew up in Greece

paris
As an Albanian who grew up in Greece in the late 1990s, during my first years of travelling abroad, the more I saw famous destinations such as Rome, Paris, Brussels, Amsterdam etc., the more I hated the architecture back in my home countries, found it pretty scary and shameful. However, during recent years, because of frequent travelling I have to say that I’ve reached a point where I get bored of great opera buildings, huge cathedrals, majestic shopping streets, lock bridges or super-modern transportation. Better said, not necessarily bored, but feeling the need for an equilibrium between worth-visiting tourist sites, which are of undebatable historical/aesthetic interest, and non-mainstream, as well as “tourist-unfriendly” areas.

Cec-Calea-VictorieiVictory Avenue (Calea Victoriei), a tourist-must in Bucharest
herastrauHerăstrău Park, the largest in Bucharest
DSC7938The Press House, a Stalinist reminder from the 1950s

Bucharest, simply put, is the city that gives the willing tourist a double perspective and offers a lot of contrasts. I’ll explain. Along with areas and buildings of “traditional” interest for the average tourist like the Parliament Palace, the Romanian Atheneum, the National History Museum (those I had the time to visit or at least see from outside) and green spaces which I really appreciate in a city, like Tineretului or Herăstrău parks, where I had the chance to have a stroll, this city really got me hooked for being “real”. It misses nothing that other post-communist capitals have, and even more. Plenty of communist housing blocks and communist institutional buildings (e.g. the Free Press House, the Parliament) make up for an evocative scenery which can touch people in different ways, from what I’ve heard other tourists whispering.

CPThe Parliament (a.k.a. the People’s House) and Union Avenue (Bulevardul Unirii)
bragadiruBragadiru Palace on historical Rahova Street (Calea Rahovei)
cotroceniCotroceni upscale district

Moreover, walking on the side of Union Avenue (Bulevardul Unirii) and behide the buildings lining it, I had the chance to see how old urban planning was severed in order to transform Bucharest into the “new city” proclaimed by Nicolae Ceaușescu (Romania’s last communist leader, ousted in 1989), i.e. wide streets packed with buildings, big boulevards highlighting what the regime wanted: its greatness. While having a walk on historical Rahova Street (Calea Rahovei), I also had the chance to see the beautiful Bragadiru Palace, the really pleasant and bustling Flower Market (Piața de Flori), and got all the way to Cotroceni upscale district. Especially in Cotroceni, one could see how the “mansion area” was simply in contrast with a nearby decaying industrial area, if I’m not mistaken.

vitanVitan residential district, a non-tourist attraction

No doubts that I would definitely suggest to curious travelers to check out this city that left a really good impression on me! It’s not only about the multiple contrasts that I encountered, it’s not only about the interesting and thrilling history surrounding every area and building I saw, but also about the half-vanished smile in the face of people that have recently suffered from poverty and political unrest. It was a thing that really captured my heart there. The quick pace of people moving around, working, shouting in this city, trying to help, sometimes even with not the best English, a vibrant nightlife especially for the youth and multi-culturalism embracing the city, are some of the things which I had the chance to experience for a short while. It really made regret only staying there for 4 days. I’m really looking forward to experience this city more next time, from a Bucharester’s point of view.

All aerial pictures with the exception of Paris, Calea Victoriei and Cotroceni district are taken from Alex Gâlmeanu’s blog.
The cover photo is also taken from Alex Gâlmeanu‘s blog.
________________________________________

Text sent by Fabio Abazzi. Follow him on Instagram.

Cum vandalizezi o expoziție ok: lecții de bază

20150906_195637

20150906_200551_HDR

Expoziția “Orașul Uitat”, de pe gardul Palatului Parlamentului (Camera Deputaților), a fost vandalizată în zilele de 6 sau 7 septembrie 2015, cu Jandarmeria la post, fără probleme. Până acum, motivele actului de vandalism (dacă există) nu sunt clare.

Continue reading Cum vandalizezi o expoziție ok: lecții de bază

Cât de liniștită părea vara lui ’88 la București în plin ceaușism scelerat, în 10 poze

➲ CONTEXT

În vara lui 1988, cineva s-a plimbat prin centrul Capitalei și a făcut niște poze. N-ar fi nimic special legat de asta, numai că vorbim de anii ’80, deceniul când primul Președinte al României, Nicolae Ceaușescu, a decis că vrea un oraș nou. În viziunea regimului comunist naționalist Ceaușescu, Capitala Republicii Socialiste România trebuia să se alinieze dezvoltării Patriei socialiste și să reflecte stilul de viață al omului nou, într-o societate socialistă multilateral dezvoltată. Vezi ►AICI◄ ce zicea propaganda regimului despre transformarea Bucureștilor. Reconstrucția era motivată oficial de urmările cutremurului din 1977. ►AICI◄ este un bilanț al reconstrucției de până în 1979, peste “vetrele durerii”.

În București și în toată țara se luau alimente pe cartelă, nu prea era curent electric, iar teroarea psihologică domnea peste tot, instituită de Securitate, organul de represiune principal în România comunistă. Austeritatea dusă la extrem era compensată cu parade grandioase închinate iubitului conducător și genialei sale soții – tovarășa Academician Doctor Inginer Elena Ceaușescu, savant de renume mondial, Zilei Naționale (23 August), etc. Cetățenii erau obligați să se bucure și să sărbătorească, că aveau chef sau nu.

Revenind la București, multe zone și-au schimbat atunci aspectul. Din Obor până în Victoriei (vezi ►AICI◄ cum s-a tranformat Piața Victoriei), din Tineretului până în Vitan, din dealul Arsenalului până la Piața Unirii, orașul vechi a dispărut și a făcut loc orașului nou. În zona centrală, orașul nou se numea Centrul Civic, oficial, Ansamblul Politico-Administrativ cu bijuteria coroanei, Casa Republicii (azi Parlamentul/Casa Poporului). Avem ►AICI◄ un set de poze incredibile de pe șantierul colosului. Era cald. Pe străzi, oamenii își vedeau de grijile cotidiene, mult prea preocupați de viața de zi cu zi pentru a conștientiza cu adevărat dimensiunea transformărilor prin care trecea orașul lor. Să vedem pe unde s-a plimbat omul cu camera și ce i-a atras atenția. Continue reading Cât de liniștită părea vara lui ’88 la București în plin ceaușism scelerat, în 10 poze