România ca un episod din South Park. Synopsis.

Cartman este deosebit de bucuros că a fost ales să fie prezentator și maestrul de ceremonii la balul de absolvire a școlii generale din oraș.

Însă tocmai când își exersa speech-ul și anumite glumițe în fața oglinzii, Wendy îl sună să îi spună că are un competitor – tânărul Craig vrea să fie și el maestrul de ceremonii, și va trebui ca alegerea între cei doi să fie făcută de Consiliul Elevilor. Cartman este furios și pune la cale un plan de a îl sabota pe Craig.

Între timp, Gabriel Oprea, care este chiar Gabriel Oprea, merge pe motocicletă cu un girofar în cap și cade într-o groapă din asfalt. Numai că groapa nu are fund, ci pică până în iad, unde îl prinde Satana.

Tocmai când Cartman creiona mașinațiunile împotriva lui Craig, are loc un incendiu mare la birtul din sat în care mor mai multe persoane și Mr. Garrison este grav rănit.

Orășelul este în doliu, locuitorii South Park tremură de emoție.

Cartman vede oportunitate în acest incident și se folosește de Butters, redactorul ziarului școlii primare, pentru a lansa un atac febril împotriva singurului electrician din oraș, care este tatăl lui Craig, si despre care spune ca ar fi neautorizat.

Între timp, Satana îl îngrijește pe rănitul Gabriel Oprea într-un pat de spital și, când acesta se vindecă, începe să se joace cu el cu mașinuțe și girofaruri, și fac o melodie amuzantă împreună.

Atacurile lui Cartman împotriva primarului trimit locuitorii într-o frenezie. Sunt ținute discursuri emoționante împotria leadershipului South Park, tatăl lui Stan fiind cel mai acerb revoluționar. El și cu o gașcă de prieteni susțin că legile actuale sunt incomaptibile cu Constituția Statelor Unite, se îmbracă în indieni și coloniști și cer revizuirea Constituției.

Mr. Garrison are nevoie urgent de transplant de piele, dar toți se codesc, singurul donator fiind Marinela Nițu.

Cât timp orașul este în febra revoluției și a revizuiriii din temelie a societății (sloganul scandat de tatăl lui Stan fiind “TE-ME-LI-E! TE-ME-LI-E!”) mai are un loc un incendiu din cauza circuitelor electrice improvizate la un magazin second-hand, incendiu în care more Kenny împreună cu familia lui. Nimănui nu îi pasă.

Între timp, Gabriel Oprea este îndrăgostit de Satana, însă în timpul unei cine romantice Satana îi spune lui Gabi Oprea că nu mai pot fi împreună, că are nevoie să fie singur. Satana sugerează ca Gabi Oprea să meargă la muncă și arată spre un tunel al iadului unde oamenii dau la târnăcop. Șef acolo este Miron Cozma care îi face cu mâna să vină.

În mijlocul certurilor febrile ce au loc într-un oraș cuprins de fum pășește vocea rațiunii, Stan, care se suie pe un podum și ține un discurs. Toată lumea se oprește să îl asculte. Mr. Garrison este îmbrăcat cu pielea Marinelei Nițu, dar are voce de bărbat. Marinela Nițu este fără piele dar este o reptilă.

Stan vorbește despre nevoia de schimbare, care este o nevoie perpetuă și de care ne amintim când au loc dezastre. El spune că trebuie ca South Park să fie cumpătat, să urmărească schimbări ale suprastructurii sociale pentru a regla lucrurile la nivel micro, dar nu trebuie ca lucrurile să denatureze de fiecare dată înspre uitarea nevoilor imediate, cum ar fi repararea instalațiilor electrice.

Lumea îl ascultă cumpătată până când cineva din spate țipă “ĂĂĂĂĂĂ —— PUIE MONTA!!!” și toți țipă și pleacă să se îmbete într-un beci fumuriu plin de instalații improvizate.

Toamna românească, văzută de Rezistența Urbană

toamna_roLa final de 2013, cea mai buna retrospectiva a activitatii noastre pe acest an o reprezinta o colectie de fotografii de la protestele desfasurate intre lunile septembrie si decembrie. Atentie, nu sunt deloc fotografii de inalta calitate, ci poze facute cu telefonul si postate direct de la fata locului, poze preluate masiv de presa (ziare, televiziuni), poze distribuite de foarte multi oameni mai departe pe Facebook, poze preluate si de alte bloguri. Departe de a fi fotografi profesionisti, am reusit sa documentam live, pas cu pas, momentele esentiale ale protestelor din Bucuresti si sa le aratam si altora.

Pe soare, pe ploaie, pe vant sau pe frig, am fost in strada, facand poze cu telefonul sau cu camera achizitionata din donatii. Ne bucuram ca am reusit sa ne crestem publicul, fapt care ne responsabilizeaza si mai mult pe viitor. Revenind la activitatea foarte intensa din a doua parte a anului 2013, nefiind afiliati niciunei institutii de presa, asadar neposedand vreo legitimatie, am fost si noi supusi abuzurilor Jandarmeriei: am fost bruscati, legitimati, amendati, am incasat si gaze lacrimogene. Totul pentru ca eram la fata locului si documentam evenimentele, pentru ca trusturile mari de presa instituisera un blocaj mediatic fara precedent, facandu-se ca ploua sau preferand sa denigreze protestele si protestatarii. Mai mult, ne-am luptat cu propaganda pro-RMGC si gaze de sist, atunci cand posturi TV cu audiente mari minteau cu nerusinare si aduceau jigniri colosale oamenilor de buna credinta care isi exprimau pasnic nemultumirea in strada.

A fost o recompensa fantastica sa primim mesaje de la oameni plecati afara sau oameni care locuiesc in provincie, dar care in fiecare duminica dupa-amiaza si seara verificau constant feed-ul nostru de pe Facebook pentru a fi la curent cu ce se intampla la Bucuresti, Rezistenta Urbana fiind una din putinele surse independente de informatie, care nu a manipulat. Desi nu ne asteptam sa se continue si in decembrie protestele, autoritatile au dat motive temeinice pentru iesit in strada atunci cand Parlamentul a legiferat hotia. Am incercat, in cazul superimunitatii, sa explicam exact ce reprezinta, pentru ca cei nepusi la curent sa inteleaga gravitatea votului din legislativ.

Puteti considera insiruirea de fotografii care urmeaza ca un jurnal de documentare a documentarii evenimentelor. Setul de poze nu este exhaustiv – nu prezinta absolut toate actiunile de protest, flashmob-urile, etc. din lunile in care s-a iesit in strada. Pozele sunt, totusi, dovada unei activitati centrate in jurul ideii de a transmite corect informatia cat mai multor oameni, cat mai repede cu putinta.

Sa vedem, asadar, cum ne-am petrecut toamna in strada! Continue reading Toamna românească, văzută de Rezistența Urbană

Ich bin Dubist. Jawohl!

1469764_10201060835658325_2093936964_n

In sfarsit, am apucat sa vad filmul-documentar “Ich bin Dustist (amintiri din duba)”, in regia lui Vlad Ioachimescu. Este, in esenta, o cronica a protestelor din Bucuresti din 2012, dar privind din perspectiva interactiunii intre cetatenii care protesteaza pasnic si Jandarmeria care comite abuzuri.

Desi realizat de un simplu om care a iesit in strada in 2012 sa-si strige nemultumirea, filmul a generat deja controversa. Proiectia programata in data de 27.11.2013 la Facultatea de Sociologie a trebuit anulata, intrucat conducerea institutiei a spus ca nu poate permite difuzarea unui film care include “propaganda politica” daca nu este avizat in prealabil de o comisie de etica. Mesajul postat de Vlad Ioachimescu: Continue reading Ich bin Dubist. Jawohl!

Proteste în București: 16.01.2012


Da, centrul orasului Bucuresti este zguduit de lozinci si, ocazional, de huligani de cateva zile incoace. Totul a pronit de la scandalul Basescu-Arafat, deespre care a scris mai intai Mihai, apoi Buciuman, dupa care Mihai a comentat reactia Premierului. In ce ma priveste, nu voi comenta (inca) in amanunt evenimentele, dar vreau sa ma mandresc ca in sfarsit are si Rezistenta poze proprii – bune, proaste – cum or fi – din Piata Universitatii.

Asadar, primul set, mai mic, autor subsemnatul, dateaza din glorioasa zi de 13 ianuarie 2012, prima zi de proteste in Bucuresti, orele 15:00. Iata cum a inceput totul:

Oamenii incepusera sa se stranga in fata Carutei cu Paiate si a Teatrului National (in reconstructie).

Pancartele, la inceput mai putine.

In prima zi, am zarit si vajnicii “urmasi” ai Garzii de Fier – “Noua Dreapta”, cea mai anacronica “organizatie” de la noi. Aveau o problema cu masoneria, sau asa ceva. Bun.

In fine, pe esplanada TNB se putea circula bine.

Mai departe, avem poze mult mai interesante facute de Ilau (oarecum clandestin, cu telefonul) in seara de 15 ianuarie cu violentele de pe bd. Bratianu si de la Piata Unirii.

Si mai departe, poze “oficiale” facute de Dominus aseara, 16 ianuarie, in mijlocul manifestantilor. Sa le vedem pe toate! –>

Important! Ilau a facut urmatoarele poze inainte de ultima ofensiva a jandarmilor impotriva huliganilor, inspre miezul noptii.

Lucrurile degenereaza la Universitate.

 

Foc pe str. Halelor, la Piata Unirii.

 

Statia de masina din fata Hanului Manuc, devastata de “ultrasi”.

 

Intersectia bd. Bratianu cu bd. Coposu, la Piata Unirii – haos!

 

Pozele lui Dominus, ceva mai “linistite” – 16.01.2012:

 

Piata Universitatii – Km. 0 – Dialog si dezbatere

Piratul!!

 

Luam tara inapoi!

 

Caruta cu Paiate arboreaza un drapel regal.

 

Niste viermi.

 

Mai sus, tot mai sus!

 

Sicriul vesel.

 

Baia de multime iti va face bine.
Opriti istoria! Cobor la prima!

 

BASE, Y U NO RESIGN?

 

Spre bd. Bratianu, fara violente (deocamdata).

 

Primii fulgi.

 

Vanghelie?

 

Tic-tac.

 

more at http://rezistenta.net