Cum te distrai la Universitate în anii ’30, fix pe locul TNB

În 2012, am publicat trei articole despre Piața Universității, în care arătam cum a evoluat spațiul ăsta bucureștean ultracentral în secolul 19, în perioada monarhiei, în timpul comunismului și după evenimentele din 1989. Recomand să vezi măcar primul episod, [aici], pentru context. Pe scurt, în anii ’30 s-a stabilit pe locul unde sunt acum Teatrul Național și hotelul Intercontinental o zonă de distracție care timp de 30 de ani a animat Piața Universității, în diversele configurații pe care le-a avut.

Recent, Ionuț Macri a scos la lumină un set de poze extrem de interesante din 1937, făcute fix în zona asta. Mi-a dat acordul să le public, așa că le-am selectat repede pe cele mai relevante, ți le arăt și-ți explic ce se vede în ele. Pozele sunt primele din locul ăsta pe care le văd de la nivelul solului, altcumva până acum am studiat doar imagini aeriene care dau o idee despre ce se întâmpla acolo, dar nu am știut niciodată cu exactitate cum se vedea de aproape. Continue reading Cum te distrai la Universitate în anii ’30, fix pe locul TNB

Cât de liniștită părea vara lui ’88 la București în plin ceaușism scelerat, în 10 poze

➲ CONTEXT

În vara lui 1988, cineva s-a plimbat prin centrul Capitalei și a făcut niște poze. N-ar fi nimic special legat de asta, numai că vorbim de anii ’80, deceniul când primul Președinte al României, Nicolae Ceaușescu, a decis că vrea un oraș nou. În viziunea regimului comunist naționalist Ceaușescu, Capitala Republicii Socialiste România trebuia să se alinieze dezvoltării Patriei socialiste și să reflecte stilul de viață al omului nou, într-o societate socialistă multilateral dezvoltată. Vezi ►AICI◄ ce zicea propaganda regimului despre transformarea Bucureștilor. Reconstrucția era motivată oficial de urmările cutremurului din 1977. ►AICI◄ este un bilanț al reconstrucției de până în 1979, peste “vetrele durerii”.

În București și în toată țara se luau alimente pe cartelă, nu prea era curent electric, iar teroarea psihologică domnea peste tot, instituită de Securitate, organul de represiune principal în România comunistă. Austeritatea dusă la extrem era compensată cu parade grandioase închinate iubitului conducător și genialei sale soții – tovarășa Academician Doctor Inginer Elena Ceaușescu, savant de renume mondial, Zilei Naționale (23 August), etc. Cetățenii erau obligați să se bucure și să sărbătorească, că aveau chef sau nu.

Revenind la București, multe zone și-au schimbat atunci aspectul. Din Obor până în Victoriei (vezi ►AICI◄ cum s-a tranformat Piața Victoriei), din Tineretului până în Vitan, din dealul Arsenalului până la Piața Unirii, orașul vechi a dispărut și a făcut loc orașului nou. În zona centrală, orașul nou se numea Centrul Civic, oficial, Ansamblul Politico-Administrativ cu bijuteria coroanei, Casa Republicii (azi Parlamentul/Casa Poporului). Avem ►AICI◄ un set de poze incredibile de pe șantierul colosului. Era cald. Pe străzi, oamenii își vedeau de grijile cotidiene, mult prea preocupați de viața de zi cu zi pentru a conștientiza cu adevărat dimensiunea transformărilor prin care trecea orașul lor. Să vedem pe unde s-a plimbat omul cu camera și ce i-a atras atenția. Continue reading Cât de liniștită părea vara lui ’88 la București în plin ceaușism scelerat, în 10 poze